Romani 16 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Urări de sănătate

1„Pe Fivi, sora noastră, care,

Rang de diaconiță, are

În Chencrea-n Biserica noastră,

O las, acum, în grija voastră.

2În Domnul, bine, s-o primiți

Și-un vrednic chip, să dovediți,

Ca niște sfinți adevărați.

De-aceea, să o ajutați

Cu tot ce are trebuință,

Căci și ea – după-a ei putință –

S-a arătat de ajutor

Și mie, dar și fraților.

3Să-i spuneți „sănătate” voi,

Priscilei și, mai vreau, apoi,

Ca să îi spuneți „sănătate”

Și lui Acuila – al meu frate –

Căci ei sunt, în Hristos, mereu,

Tovarăși buni, în lucrul meu.

4Ei nu au pregetat, deloc,

Să-și pună a lor viață-n joc,

Să-mi poată scăpa viața, mie.

Le mulțumesc și, vreau să știe,

Că și Bisericile care

Sunt dintre Neamuri – fiecare –

Aduce a sa mulțumire.

5De-asemenea, să dați de știre,

Ca „sănătate” să se spună,

Bisericii care se-adună

În casa lor. Voiesc, apoi,

Lui Epenet, să-i spuneți voi,

Din parte-mi, „multă sănătate”;

El este prea iubitul frate,

Care îmi e de căpătâi,

Căci în Hristos, rodul dintâi

S-a dovedit – rodul ales –

Care-i, din Asia, cules.

6Să-i spuneți „sănătate” – apoi,

Mariei, care, pentru voi,

Neîncetat, s-a ostenit.

7Și lui Andronic, negreșit,

Să îi transmiteți „sănătate”.

Aste urări să fie date

Și Iuniei, pentru că ei,

Rude, îmi sunt, și-au fost ai mei

Tovarăși, când, întemnițat,

Cu ei alături, m-am aflat.

‘Nainte de-a fi eu venit,

Ei, de Hristos, s-au alipit.

Oameni de vază, dragii mei,

Se află-ntre apostoli, ei.

8Lui Ampliat, doresc apoi,

Să-i spuneți „sănătate” voi,

Căci este prea iubitul meu,

Aflat în Domnul, tot mereu.

9Lui Urban, spuneți „sănătate”,

Căci el este al nostru frate

Și ni-e tovarăș, în Hristos,

În lucrul nost’, anevoios.

Lui Stache, prea iubitul meu,

Tot „sănătate”, îi zic eu.

10Lui Apele, vă rog, apoi,

Să-i spuneți „sănătate” voi.

El, în Hristos, s-a arătat

A fi tovarăș încercat.

Pe-Aristobul, să nu-l uitați

Și, „sănătate”, să urați

Și celor care se găsesc

În casa lui, de locuiesc.

11Și lui Ierodion, aș vrea –

Cel care este ruda mea –

Să-i spuneți „sănătate” voi.

Transmiteți „sănătate”-apoi,

La fel, așa precum am zis,

Celor din casa lui Narcis,

Cari sunt ai Domnului. Apoi,

12Trifenei și Trifosei, voi,

Tot „sănătate”, le urați,

Pentru că ei – dragii mei frați –

Doar pentru Domnul, ostenesc.

Tot sănătate îi doresc

Persidei, căci se străduiește,

În Domnul, și se ostenește,

Iar de aceea, o iubesc.

13Lui Ruf, de-asemeni, îi doresc

Tot sănătate, căci ales,

În Domnul, e; bine-nțeles,

La fel și mamei lui apoi,

Să-i spuneți „sănătate” voi,

Pentru că, totdeauna, ea

A fost la fel, ca mama mea.

14Lui Asincrit, să-i spuneți voi,

De-asemeni, „sănătate”-apoi.

Nici pe Flegon să nu-l uitați;

Lui Hermes, vreau să îi urați –

Și lui Patroba – „sănătate”,

Lui Herma, și oricărui frate

Va fi aflat, atunci, cu ei.

15De Filolog dar, dragii mei,

Am să vă rog, să nu uitați;

Și Iuliei, vreau să-i urați,

Și lui Olimpa și Nereu,

Și sfinților care, mereu,

Vin pe la ei, când se adună,

Să poată fi toți, împreună.

16La fiecare dintre voi,

C-o sărutare sfântă-apoi,

Să vă transmiteți „sănătate”.

Eu, din Bisericile-aflate

În Domnul nost’ Hristos Iisus,

Astă urare, v-am adus.

Să spuneți dar, la orice frate,

Din partea noastră, „sănătate”!”

Ferirea de dezbinări

17„Vă-ndemn dar, fraților, să știți

Ca tot mereu să vă feriți

De-aceia cari fac dezbinare

Și au stârnit, doar, tulburare,

Față de-o-nvățătură dată

Vouă, și cari e-adevărată.

Vă sfătuiesc dar, dragii mei,

Ca să vă depărtați de ei.

18Astfel de oameni dovedesc

Căci nu pe Domnul Îl slujesc –

Nu pe Hristos deci, fraților –

Ci își slujesc pântecul lor.

Prin vorbe dulci și-amăgitoare,

Ei îi înșeală pe cei care

S-au arătat ascultători,

Precum și lesne-ncrezători.

19Cât despre voi, este știută –

Căci peste tot e cunoscută –

Acum, a voastră ascultare,

Și pildă-i pentru fiecare.

Mă bucur, sincer, pentru voi,

Și vă doresc la toți, apoi,

Ca, ne-ncetat, să căutați,

Cu-nțelepciune, să lucrați.

Când, pentru „bine”, osteniți,

Vreau, înțelepți, să vă vădiți.

Față de „rău”, dragii mei frați,

Drept proști, voi să vă arătați.

20De Domnul păcii – negreșit –

Curând, Satan va fi zdrobit

Și, la picioare, vi-l așează,

În vremurile ce urmează.

Până atunci, harul de sus,

Al Domnului Hristos Iisus –

Acum și-n anii care vin –

Să îl aveți, cu voi! Amin.”

Încheiere

21„Și Timotei, al nostru frate –

Și-al meu tovarăș – „sănătate”,

Prin mine-acuma, v-a trimis;

Și Luciu, tot așa, v-a scris.

Iason, Sosipater apoi –

Rudele mele – pentru voi,

Tot „sănătate” v-au transmis.

22Eu – Terțiu – cel care am scris

Epistola, în Dumnezeu,

De-asemeni, vă urez, mereu,

Tot sănătate. Pentru voi,

23Și Gaiu mai urează-apoi.

El este gazda cea pe care,

Eu și Biserica, o are.

Erast vă spune „sănătate” –

El vistiernic e-n cetate.

Fratele Cuart, apoi, la fel,

Tot „sănătate”-a zis și el.

24Acuma, harul cel de sus,

Al Domnului Hristos Iisus,

Mereu – prin anii care vin –

Să îl aveți cu voi! Amin.

25A Celui care se vădește

Că ne-ncetat vă întărește

Prin Evanghelia ce-am adus

Și prin cuvântul lui Iisus –

Cari este propovăduit –

Să-I fie slava, potrivit

Descoperirii ce-a făcut-o

Asupra tainei ce-a ținut-o,

Atâtea veacuri, bine-ascunsă,

Ca să rămână nepătrunsă,

26Până a-ngăduit să vină,

Să se arate în lumină,

Prin scrierea prorocilor,

După porunca dată lor,

Și prin voința Celui care

E Dumnezeu veșnic și mare;

Descoperirea a fost spusă

Spre-a fi la cunoștință-adusă,

În fața oricărui popor.

Ea e trimisă tuturor

Și dă, astfel, la toți, putință,

Ca să asculte, de credință.

27Mereu, numai a Celui care,

Singur, înțelepciune, are,

A Dumnezeului de Sus –

Prin Domnul nost’, Hristos Iisus –

Acum, și-n anii care vin,

Slava să fie-n veci! Amin.