Exodul 7 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Cele zece urgii

1Domnul a zis: „Iată că Eu

Te fac pe tine, Dumnezeu,

Pentru cel cari e-nscăunat

Peste Egipt ca împărat.

Deci tu ești Dumnezeul său,

Și-Aron va fi prorocul tău.

2Tot ceea ce porunci-voi,

Vei spune lui Aron apoi.

El va vorbi-mpăratului,

Ca din țara Egiptului,

Să-i lase, pe-ai lui Israel

Copii, să plece. Însă el

3Nu-i va lăsa, căci Eu voiesc –

Lui Faraon – să-i împietresc

Inima-n zilele acele.

Minunile, semnele Mele,

Atunci au să se înmulțească.

4Dar Faraon n-o să voiască

Să vă asculte. Astfel, Eu

Îmi voi întinde brațul Meu,

Peste Egipt. Pe-al Meu popor,

Din țara Egiptenilor

Și din robia grea și-amară,

Atuncea îl voi scoate-afară,

Prin ale Mele brațe tari,

Cu judecăți aspre și mari.

5Când mâna am să Mi-o întind,

Peste Egipt, și am să-l prind,

Pe al lui Israel popor

Ca să îl scot din țara lor,

Toți Egiptenii au să știe

Că Eu sunt Domnul, pe vecie.”

6Moise și-Aron au împlinit

Ceea ce Domnu-a poruncit.

7Optzeci de ani, Moise-a făcut

Și de optzeci și trei, trecut

Era Aron, când au primit

Poruncă, de-au mers și-au vorbit

Cu Faraonul cel aflat,

Peste Egipt, încoronat.

Moise și Aaron fac minuni

8Domnul, lui Moise și Aron,

9Le spuse: „Dacă Faraon

Va zice: „Faceți o minune!”,

Tu, lui Aron, așa-i vei spune:

„Să iei toiagul meu atunci,

Și la pământ să îl arunci,

În fața Faraonului.

Toiagul, înaintea lui,

În șarpe fi-va prefăcut.”

10Cei doi s-au dus și au făcut,

În fața Faraonului,

După porunca Domnului:

Aron, toiagul, l-a luat

Și la pământ l-a aruncat,

Sub ochii Faraonului,

Precum și a slugilor lui,

Și-n șarpe el s-a prefăcut.

11Dar Faraon când a văzut

Lucrul acesta, a chemat

Pe înțelepți, cari s-au aflat

La el, fiindu-i slujitori,

Și pe ai țării vrăjitori.

Ei au făcut, prin vraja lor,

La fel, în fața tuturor.

12Toiegele și-au aruncat,

Iar ele-n șerpi s-au preschimbat.

Însă toiagul lui Aron,

Uimitu-l-a pe Faraon,

Căci el, îndată, negreșit,

Pe celelalte le-a-nghițit.

13Degeaba, însă, a văzut

El, semnele ce s-au făcut,

Căci inima și-a împietrit

Și să asculte, n-a voit,

De Moise și Aron; făcuse –

În ăst fel – precum Domnul spuse.

Cea dintâi urgie: prefacerea apei în sânge

14Domnul, lui Moise, i-a vorbit:

„Vezi? Faraon și-a împietrit,

Acuma, inima. Astfel,

Nu-l va lăsa pe Israel,

Să iasă dar, din țara lui.

15Te duci pe malul râului,

Mâine, în zori, de dimineață.

Îi ieși, lui Faraon, în față

Și ai toiagul pregătit.

16Iată cum trebuie vorbit,

Cu Faraon. La râu, când vine,

Vei zice: „M-a trimis la tine,

Acum, Domnul Evreilor –

Cel care-I Dumnezeul lor –

Ca să îți spun: „Scoate afară,

Pe-al Meu popor, din a ta țară.

Lasă-l să meargă în pustie,

Unde o să-Mi slujească Mie!

Până acum, n-ai ascultat

Poruncile ce ți le-am dat.”

17Așa vorbește Dumnezeu:

„Astăzi vei ști că Domn sunt Eu!

Toiagul, am să-l repezesc

Și-n apa râului lovesc

Apoi, cu el. În sânge, ea

Se va preface. Vei vedea!

18Se-mpute apa râului

Și au să piară peștii lui,

Iar Egiptenii au să fie,

De greață prinși, când au să vie

Ca să bea apă-nsângerată.”

19Domnul i-a zis lui Moise: „Iată,

Te duci și lui Aron îi spui,

Ca peste-ale Egiptului

Ape, toiagul să-și întindă.

Astfel, el are să cuprindă,

Cu-a lui putere, apa toată,

Oriunde ea este aflată:

În bălți, în iazuri sau în râu,

Precum și în orice pârâu.

De sânge-astfel, va fi cuprins

Tot al Egiptului întins.

Cu sânge doar, va fi umplut

Oricare vas ce e făcut

Din lemn sau piatră, negreșit.”

20Moise și-Aron au împlinit

Totul, așa cum Domnu-a spus.

Aron, cu-al său toiag, s-a dus

La râu, lovind apele lui

Sub ochii Faraonului,

Precum și-ai slujitorilor

Care erau în jurul lor.

De sânge, apa s-a-nroșit,

21Iar pești-ndată au pierit.

Râu-ncepuse să se-mpută,

Nemaiputând a fi băută

Apa ce se afla în el.

În tot Egiptu-a fost la fel,

Căci ale sale ape, toate,

În sânge fost-au preschimbate.

22Dar vrăjitorii au făcut

La fel, prin vrăji. Când a văzut

Că și ai săi au săvârșit

Astfel de lucruri, și-a-mpietrit,

Din nou, inima, Faraon

Și iar, de Moise și Aron –

Cum Domnu-a zis – n-a ascultat.

23Acasă, el s-a înturnat,

Dar ce-a văzut și ce s-a spus,

La inimă, tot nu și-a pus.

24Toți Egiptenii au săpat

Fântâni și apă-au căutat,

Căci apa care-n râu curgea,

Nu mai puteau ca să o bea.

25O săptămână a trecut

După ce-n sânge s-a făcut

Râul pe care l-a lovit

Domnul, așa cum a vorbit.