2 Cronici 3 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Zidirea Templului

1Din ordinu-mpăratului,

Zidirea Casei Domnului

A început – după cum știm –

De-ndată, în Ierusalim,

Pe-un munte care se vădea

Că se chemase Moria.

Muntele-acest – bine-nțeles –

Nu-ntâmplător a fost ales.

El îi fusese arătat,

Lui David, care – imediat –

Un loc anume-a pregătit

În câmpul unui Iebusit

Care, Ornan, era chemat.

2Când Solomon s-a apucat

De construit, se potrivea,

A doua zi că începea

Din luna ce în an apare

A doua, la numărătoare,

Anul fiind al patrulea,

De când, la tron, el se găsea.

3Iată dar, ce măsuri avea

Casa pe care-o construia,

Atuncea, Solomon, căci el

A folosit – în timpu-acel –

Măsura veche, bunăoară,

În care, coții se măsoară:

Șaizeci de coți avea-n lungime

Iar douăzeci avea-n lățime.

4Pridvorul care se-ntindea,

În fața casei, ajungea

La douăzeci de coți lungime

Și prindea casa în lățime;

Înalt era, dacă socoți,

De-o sută douăzeci de coți.

Pridvorul, când s-a terminat,

În aur fost-a îmbrăcat.

Aur avea pe dinafară,

Iar înăuntru, aur, iară.

5A îmbrăcat apoi, frumos,

Casa, în lemn de chiparos.

Cu aur a acoperit-o

Și-n urmă a împodobit-o

Cu săpături ce-nchipuiau

Finici, sau care semănau

Cu lănțișoare împletite.

Apoi, când toate-au fost sfârșite,

6Cu pietre scumpe-a-mpodobit

Întreaga casă, negreșit.

Aurul ce se folosise,

Din Parvaim se dovedise.

7Aurul, casa, o-nvelea,

Pereți și uși de-asemenea,

Precum și bârnele cioplite

Și pragurile folosite.

Mulți heruvimi, săpați, erau

Și-astfel, pereți-mpodobeau.

8A făcut casa cea în care,

Locașul sfânt, drept loc, își are.

Coți, douăzeci, avea-n lungime

Și-alți douăzeci avea-n lățime.

Apoi, după ce a sfârșit-o,

Cu aur a acoperit-o.

La șase sute, s-au vădit

Talanții ce s-au folosit,

Din aurul cel mai curat,

Ce pe pereți s-a așezat.

9Cuiele ce-au fost folosite,

Din aur erau făurite.

Cincizeci de sicli-au cântărit

Cuiele ce s-au folosit.

Odăile ce-s sus aflate,

În aur, fost-au îmbrăcate.

10În Locul cel „prea sfânt” chemat,

Doi heruvimi a așezat.

Din lemn, aceștia-au fost ciopliți

Și-apoi în aur înveliți.

11Ale lor aripi se vădeau

Că douăzeci de coți aveau.

Aripa primului fusese

Lungă de cinci coți și-atinsese

Al casei zid. De-asemenea,

A doua aripă avea

Cinci coți. Aceasta s-a întins

Și-n felu-acesta, a atins,

Apoi, aripa cea pe care

Al doilea heruvim o are.

12Al doilea heruvim, și el,

Avea aripile la fel.

Aripa sa lungă fusese

Tot de cinci coți și atinsese

Al casei zid. De-asemenea,

A doua aripă avea

Cinci coți. Aceasta s-a întins

Și-n felu-acesta a atins,

Apoi, aripa cea pe care

Întâiul heruvim o are.

13Ale lor aripi se vădeau

Că douăzeci de coți aveau.

Ei erau puși să stea-n picioare

Privind spre casă, fiecare.

14A mai făcut și o perdea –

Culoare-albastră avea ea,

Și se-mpletea cu purpuriu,

Precum și cu cărămiziu.

Din in subțire, împletit,

Fusese ea și, zugrăvit,

Pe fețe, heruvimi avea,

Cu care se împodobea.

Cei doi stâlpi de aramă

15Doi stâlpi de-aramă a turnat,

Iar fiecare-a măsurat

Treizeci și cinci de coți. Apoi,

Pe vârfurile celor doi,

Câte un cap a așezat

Care, cinci coți, a măsurat.

16Niște rețele a făcut,

Exact așa cum a avut

Și Locul cel „prea sfânt” chemat,

Pe care-apoi le-a așezat

Pe capetele stâlpilor.

În firele rețelelor,

Rodii au fost adăugate

Care o sută, sunt, de toate.

17La Templu, stâlpi-au fost aduși,

Unde în față au fost puși.

Stâlpul – în dreapta așezat –

Iachin, drept nume-a căpătat;

Iar cel – în stânga rânduit –

Boaz, drept nume, a primit.