1 Samuel 27 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

David în țara Filistenilor – Șederea lui la Țiclag

1David, în sinea lui, și-a zis:

„Cred că-ntr-o zi voi fi ucis,

De Saul. Astfel, cel mai bine

Poate să fie pentru mine,

În țara Filistenilor,

Pentru că doar în țara lor,

Saul n-o să mă urmărească

Și n-o să mă mai hăituiască

Prin al lui Israel ținut.

Ce-mi mai rămâne de făcut?

Să plec la Filisteni și-astfel,

Mă va lăsa în pace, el,

Căci n-am să-i mai apar în față

Și voi putea scăpa cu viață.”

2David și cei ce-l însoțeau –

Cari șase sute se vădeau –

Au părăsit iute-acel loc

Și-au mers la fiul lui Maoc,

Cel care-n Gat a-mpărățit

Și cari, Achiș, era numit.

3David și-ai săi s-au așezat

În țara lui Achiș, în Gat.

Toți, cu familii, au venit

Și-apoi în Gat au lovit.

David, și el, când a plecat,

Nevestele și le-a luat:

Ahinoam îl însoțea

Și-Abigail de-asemenea.

Ahinoam, din Izreel,

Venise-alăturea de el.

Abigail – precum se știe –

Fusese-a lui Nabal soție.

De loc, de la Carmel, venise

Și-apoi cu David se-nsoțise,

După ce soțul i-a murit.

4Saul, aflând că a fugit

David – cu toți ai lui – în Gat,

Să-l caute, a încetat.

5David, l-a împărat, s-a dus

Și-apoi, către Achiș, a spus:

„Dacă dorești a-mi arăta

Că trecere-naintea ta

Am dobândit, te rog, mă lasă

Să-mi încropesc și eu, o casă.

Deci dă poruncă împărate,

Să capăt și eu, o cetate,

În țara ta, unde să stau

Și unde-n urmă, să îi iau

Pe toți ai mei; căci nu e bine

Ca robul tău să stea, cu tine.

De ce-n cetatea-mpărătească,

Al tău rob, să te stingherească?”

6Achiș, atunci, l-a ascultat

Și-apoi, Țiclagul, i l-a dat.

Astfel, Țiclagul a trecut –

Și până azi el a șezut –

La împărații cei pe care

Țara lui Iuda-n frunte-i are.

7Un an și patru luni a stat

David, la Filisteni, plecat.

8În tot acest timp, el mergea

Cu oastea lui și năvălea

Asupra Gheșuriților,

Precum și a Ghirziților.

De-asemeni, au mai fost loviți

Și neamuri de Amaleciți.

Acele neamuri vechi erau,

În țară. Ele locuiau

Niște ținuturi mari, întinse,

Care-ntre Șur erau cuprinse

Și-ntre Egipt. David mergea,

9În frunte, și le pustia

Ținuturile. N-a cruțat

Nimic: femeie, sau bărbat.

Răpea măgari, cămile, boi,

Lua și turmele de oi,

Și-n urmă, straie a luat,

Adică tot ce a aflat.

Apoi, el, la Achiș, mergea,

10Iar împăratul îi zicea:

„Ia spune-mi, unde-ai năvălit?”

„Spre miazăzi, azi am pornit –

Răspundea David. „Am trecut

De Iuda, și ne-am abătut

La miazănoapte de Cheniți,

Dincolo de Ierahmeliți.”

11David, pe nimeni, n-a cruțat –

Fie femeie sau bărbat –

Căci se gândea ca „nu cumva,

La Gat, să meargă cineva

Și-apoi să spună: „Am văzut,

Ceea ce David a făcut.”

În felu-acesta, s-a purtat

David, în timpu-n care-a stat,

În țara Filistenilor.

12Achiș era-mpăratul lor,

Și-n David, el se încredea,

Iar în al său gând, își zicea:

„David – așa cum am văzut –

Urât, acuma, s-a făcut,

Față de-ntregul Israel.

Tocmai de-aceea, cred că el

Rămâne-n Gat și-are să fie,

În slujba mea, pentru vecie.”