Psalmii 108 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Psalmul acesta, negreșit,De David e alcătuit;Psalmul acesta, totodată,Drept o cântare se arată

1Gata mi-e inima, mereu,

De a-I cânta lui Dumnezeu!

În fața Lui, mereu, voi sta:

Din instrumente voi cânta,

Căci Dumnezeu, necontenit,

Drept slava mea, S-a dovedit.

2Voi harfe și voi alăute,

Haideți, treziți-vă dar, iute!

Mă voi trezi, mă voi trezi!

Mă voi trezi, în zori de zi!

3Pe Dumnezeul nostru mare,

Îl laud eu, printre popoare,

Iar printre neamuri câte sânt,

Ale Lui laude le cânt.

4Căci bunătatea Domnului

Ajunge-n ‘naltul cerului.

Credincioșia-I, ne-ncetat,

Până la nori, s-a ridicat.

5Doamne, ascultă ce îți cer:

Te rog, Te-nalță peste cer,

Iar slava Ta să se întindă

Și-ntreg pământul să-l cuprindă!

6Pentru-a putea fi izbăviți

Cei care Îți sunt prea iubiți,

Prin dreapta Ta Tu scapă-ne,

Degrabă, și ascultă-ne!

7Iată că glasul Domnului

Vorbit-a, în sfințenia Lui:

„Nu mai e mult și biruiesc:

Sihemul am să-l împărțesc

Și-am să măsor ținutul tot,

Cari este al văii Sucot.

8Ținutul Galaadului

Se dovedește-al Domnului.

Al Meu, Manase se arată,

Iar Efraimul – totodată –

Tărie-i e, capului Meu.

Iuda Îmi este, tot mereu,

Al Meu toiag de cârmuire.

9Despre Moab, să aveți știre

Că drept lighean, Eu l-am luat,

Ce-Mi este bun pentru spălat.

Peste Edom – luați aminte –

Arunc a Mea încălțăminte.

Iar peste țara cea pe care

Neamul de Filisteni o are,

Scot chiote de veselie

Și strigăte de bucurie!”

10Dar cine e acela care

Mă va lua pe mine, oare,

Să văd cetatea întărită,

Cu ziduri ‘nalte-mprejmuită?

Dar cine e acela care,

Către Edom mă duce, oare?

11Nu ești Tu Doamne, oare-Acel

Care ne-ai lepădat și-astfel,

Oștirea noastră nu voiești,

În bătălie s-o-nsoțești?

12Nu Îți întoarce-al Tău obraz,

Ci ajutor dă-ne-n necaz,

Căci ajutorul omului

Zadarnic e, ca truda lui.

13Doar Dumnezeu e-Acela cari

Ne-ajută-a face isprăvi mari.

Vrăjmașii o să ni-i zdrobească

Și are să își nimicească.