2 Samuel 8 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Biruințele lui David

1După această întâmplare,

David a mers, cu oaste mare,

În contra Filistenilor,

Luând astfel, din mâna lor,

Cetatea ce o stăpâneau

Și capitală o aveau.

2Pe Moabiți i-a mai bătut

Și o măsură le-a făcut,

Căci să-i omoare a voit.

Cu o frânghie a venit

Și la pământ el i-a culcat,

Pe toți. Apoi, i-a măsurat,

Cu funia ce o aduse.

Gloata aceea ce căzuse

Întinsă pe pământul care

Două frânghii în lungu-i are,

Urma să fie omorâtă.

Gloata cari fost-a nimerită

Întinsă pe pământul care

Doar o frânghie-n lungu-i are,

A trebuit a fi cruțată.

În viață ea a fost lăsată,

Iar Moabiți-au fost supuși

Lui David și, la biruri, puși.

3Pe cel chemat Hadadazer

(Sau altfel spus, Hadarezer)

David – în urmă – l-a bătut.

Tatăl pe care l-a avut,

Era Rehob și împărat –

Hadadezer – în Țoba-a stat.

Aceste lucruri s-au făcut,

Atuncea când David a vrut

Ca peste râul Eufrat,

Stăpân să fie așezat.

4O mie șapte sute-apoi,

De călăreți – după război –

David a prins. A mai luat

Prinși, dintre cei care-au luptat

Pe jos. Aceștia se vădeau

Că douăzeci de mii erau.

La caii de trăsură, el

Le-a tăiat venele și-astfel,

Numai o sută a păstrat

Și-apoi la care i-a-nhămat.

5Când Sirienii au văzut

Tot ceea ce s-a petrecut,

O oaste mare-au pregătit

Și-n mare grabă au venit,

Pân’ la Hadadezer, să-i dea

Sprijin, îl lupta ce-o ducea.

Îndată, David i-a bătut,

Și mulți, atuncea, au căzut

Din rândul Sirienilor,

Fiind numărul morților –

Dintre ai Siriei copii –

De douăzeci și două mii.

6În Siria Damascului,

O straje – din oamenii lui –

David, apoi, a rânduit,

Iar Sirienii i-au plătit

Biruri, în urmă, tot mereu.

Păzit era, de Dumnezeu,

David – oriunde se ducea –

În tot ceea ce el făcea.

7Hadadezer fost-a-nsoțit

De mulți slujbași, necontenit.

Cei care-n slujba lui erau,

Scuturi de aur doar, purtau.

David, mâna, pe ele-a pus

Și la Ierusalim le-a dus.

8Hadadezer a stăpânit,

Două cetăți, cari s-au numit

Betah și Berotai. Din ele –

Deci din cetățile acele –

David a strâns – de bună seamă –

După război, multă aramă.

9Toi – cel cari fost-a împărat,

Peste Hamat înscăunat –

Atuncea când a auzit

Precum că David a zdrobit

A lui Hadadezer armată,

10La David a trimis, îndată

Pe fiul său, cari s-a chemat

Ioram. Acesta a plecat,

Având poruncă să-l curteze,

De bine ca să îi ureze

Și să îl laude apoi,

Pentru că a purtat război

În contra împăratului

Hadadezer, căci Toi și-ai lui,

Mereu, în luptă, s-au aflat

Cu oastea ăstui împărat.

Ioram, cu el – de bună seamă –

Vase de-argint, aur și-areamă

A dus și-apoi le-a dăruit

Lui David, care le-a primit

11Și Domnului le-a închinat,

Așa precum a procedat

Cu arul și-argintul care

Le-a adunat, fără-ncetare –

De la popoarele bătute –

În urma luptelor avute.

12Aur și-argint, el a luat,

Din Siria; a mai prădat

Moabul, căci l-a biruit.

Ai lui Amon fii au venit

La rând apoi, căci i-a bătut.

Aceeași soartă au avut

Și Filistenii și-Amalec

Și toți aceia care trec

Ai lui Hadadezer, cel care,

Părinte, pe Rehob, îl are,

Și care fost-a împărat,

Fiind la Țoba-nscăunat.

13După ce David i-a bătut

Pe Sirieni, el și-a făcut

Un mare nume, căci apoi,

Cu Edomiții, în război,

A fost și, optsprezece mii –

Din ai Edomului copii –

A nimicit, în locul care,

Drept „Valea Sării”, nume-și are.

14Străji, în Edom apoi, a pus

Și astfel, toți i s-au supus,

Căci Dumnezeu îl ocrotea,

Oriunde și-n orice făcea.

Înalți slujbași ai lui David

15David – cât fost-a împărat

În Israel – a judecat

Și-apoi, dreptate, a-mpărțit

Poporului, necontenit.

16Fiul Țeruei, cel chemat

Ioab, fusese așezat

Drept căpitan al oștilor.

Mai mare-al scriitorilor,

Fusese Iosafat, cel care,

Pe Ahilud părinte-l are.

17Fiul lui Ahitub – chemat

Țadoc – fusese așezat

Alături de acela care,

Pe-Ahimelec, drept tată-l are

Și cari se cheamă-Abiatar.

Preoți erau ei așadar,

Iar logofăt era Seraia.

18Tot căpitan, era Benaia –

Iar Iehoiada e cel care,

Acesta, drept părinte-l are.

Mai mare-al Cheretiților –

Precum și-al Peretiților –

A fost Benaia așezat,

Fiind pus, chiar de împărat.

Fiii lui David – negreșit –

Dregătorii au dobândit.