1 Samuel 3 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Domnul Se descoperă

1Tânărul Samuel slujea

Lui Dumnezeu, căci el ședea

Cu Eli, cu preotul Lui.

Pe-atunci, cuvântul Domnului,

De rare ori se auzea;

Vedenii, de asemenea,

Rare s-au dovedit și ele

A fi, în vremurile-acele.

2De la un timp, Eli avea

Ochi tulburi și cu greu vedea.

Odată, el era culcat

Pe al său loc stând așezat,

3Iar candelele Domnului

Încă ardeau, în fața Lui.

Tânărul Samuel dormea,

În Templu, unde se găsea

Chivotul legământului.

4Atuncea, glasul Domnului

Chematu-l-a pe Samuel.

„Iată-mă!” – spuse-ndată el.

5Apoi, la Eli-a alergat:

„Aicea sunt, căci m-ai chemat” –

I-a zis lui Eli, Samuel.

Eli răspunse-n acest fel:

„Bine, dar eu nu te-am chemat.

Du-te și culcă-te, de-ndat’!”

Copilul merse înapoi

Și se culcă din nou, apoi.

6Abia s-a pus la locul lui,

Când iată, glasul Domnului,

Iar l-a chemat pe Samuel.

La Eli alergat-a el

Și-i spuse-apoi: „Te-am ascultat

Și iată-mă!” „Nu te-am chemat!

Întoarce-te dar, înapoi,

Și liniștit, te culă-apoi” –

Răspunse Eli. Samuel

7Nu-L cunoștea, în nici un fel,

Pe Domnul, căci Cuvântul Lui

Nu i-a vorbit copilului

Și nu i-a fost descoperit

Până atuncea, negreșit.

8În urmă, glasul Domnului,

I-a vorbit iar, tânărului,

Și-a treia oară l-a chemat.

„Iată-mă!” – a răspuns, de-ndat’.

Apoi, la Eli, el s-a dus,

În graba mare, și i-a spus:

„Aicea sunt, am alergat,

Să-mi spui de ce am fost chemat.”

Eli privi la Samuel.

Și înțelese-n acest fel,

Că Dumnezeu, la El, îl cheamă,

Pe Samuel – de bună seamă –

9Și-i spuse: „Du-te înapoi

Și culcă-te. Dacă apoi,

Ai să mai fii din nou chemat,

Tu să răspunzi astfel, de-ndat’:

„Vorbește Doamne! Robul Tău

Te-ascultă!” Când, la locul său,

Copilul iarăși s-a culcat,

10Domnul i S-a înfățișat,

Zicând: „Ascultă, Samuel!”

„Vorbește Doamne!” – spuse el –

„Căci robul Tău e pregătit

Să Te asculte, negreșit.”

11Domnul i-a zis, lui Samuel:

„Iată că fac, în Israel,

Un lucru cari îl va surzi

Pe-acela ce-l va auzi.

12În acea zi, cuvântul Meu,

Pe care despre Eli, Eu –

Mai dinainte – l-am rostit,

Are să fie împlinit.

Ce-am spus, încep și isprăvesc.

13I-am zis că vreau să pedepsesc

Casa pe care el o are,

Pentru fărădelegea care,

Feciorii săi chiar au făcut-o –

Pe care Eli a știut-o.

Prin ceea ce au săvârșit,

Feciorii săi au dovedit

Că vrednici sunt de lepădat,

Iar Eli nu a încercat

Să îi oprească-n nici un fel,

Deși preot Îmi este El.

14De-aceea-i jur casei pe care

Preotul Eli-acum o are,

Că niciodată, ispășită –

Fărădelegea săvârșită –

Prin jertfe și prin daruri care

Date au fost pentru mâncare,

Nu va putea ca să mai fie.

Lucrul acesta să se știe!”

15Tânărul Samuel a stat,

Apoi, până în zori, culcat.

Când soarele de dimineață

A răsărit pe-a lumii față,

Ușile casei Domnului,

El le-a deschis. Preotului

Nu-i spuse ce s-a petrecut

În templu-atunci, căci s-a temut.

16Dar Eli l-a chemat la el,

Apoi, pe micul Samuel,

Zicându-i: „Fiule!” Îndată,

El i-a răspuns: „Iată-mă, tată!”

17„Care-i cuvântul Domnului?

Să nu-mi ascunzi, din spusa Lui,

Nimic!” – Eli i-a poruncit,

18Iar Samuel i-a povestit

Totul: nimica n-a ascuns.

Eli a fost adânc pătruns

De veștile ce le-a aflat,

Și-a zis: „Da, e adevărat!

Acesta este Dumnezeu!

Să faci precum vrea El, mereu!”

19Tânărul Samuel creștea,

Iar Dumnezeu îl însoțea,

Și n-a lăsat ca, la pământ,

Să cadă-n urmă vreun cuvânt

Pe care îl rostise El.

20Întreg poporul Israel –

De la Beer-Șeba începând

Și-apoi până la Dan mergând –

A cunoscut, în acest fel,

Că Dumnezeu, pe Samuel,

L-a așezat, proroc să-I fie.

21Domnul n-a încetat să vie

La Silo, ca să-l întâlnească

Pe Samuel și să-i vorbească.