Geneza 46 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Sosirea și așezarea familiei lui Iacov în Egipt

1La drum, Israel a pornit,

Cu-al său avut. El s-a oprit

Doar la Beer-Șeba și-a adus

Jertfe, lui Dumnezeu. A pus

Cortul apoi să i se-așeze,

Dorind acolo să-nnopteze.

2Domnul, la Iacov, a venit

Și-ntr-o vedenie-a vorbit:

„Iacove! Iacov!” „Iată-mă! –

Răspunse el. „Ascultă-Mă:

3Sunt Dumnezeul Cel pe care,

Isac, al tău părinte-l are.

Să nu te temi să te așez’

La Egipteni, căci Eu veghez,

Și-un mare neam am să te fac

Eu, Dumnezeul lui Isac!

4Acolo am să fiu și Eu

Și-am să te ocrotesc, mereu!

Din țara ‘ceea, te voi scoate,

Când vor fi-nfăptuite toate

Câte ți-am spus. Iosif e cel

Ce-ți va închide ochii. El

Va sta cu tine” – Domnu-a spus.

5Când s-a trezit, Iacov a pus,

În carele ce le-a primit,

6Tot ceea ce-a agonisit.

Își strânse turmele din văi,

7Și, însoțit de toți ai săi,

Luă calea Egiptului,

Grăbindu-se la fiul lui.

Copiii lui Israel

8Iată numele fiilor

Care-n Egipt, pe tatăl lor –

Pe Iacov deci – l-au însoțit:

9Ruben – întâiul zămislit –

Fii, avu patru, și-i numi

Enoh, Palu, Hețron, Carmi.

10Fiii lui Simeon: din el,

Întâi ieșit-a Iemuel;

Urmă Iamin și Ohad, iar

Apoi, Iachin și cu Țohar;

Ultimul, Saul se năștea,

Cari mamă Canaanită-avea.

11Levi avut-a trei fii, cari

Au fost Gherșon, Chehat, Merari.

12Fiii lui Iuda: Er, Onan –

Aceștia-n țara Canaan

Muriră – Șela, Pereț și

Zareh, în urma lor, sosi.

Pereț, doi fii, a dobândit:

Hețron, întâiul, s-a numit,

Și-apoi Hamul a fost acel

Cari se născuse după el.

13Acum, fiii lui Isahar:

Tola și Puva și Iov, iar

Ultimul fiu a fost Șimron.

14Iată fiii lui Zabulon,

Cari trei copii avu și el:

Sered, Elon și Iahleel.

15Ăști fii, Lea i-a zămislit

Lui Iacov, când au locuit

La neamurile lui Avram,

Aflate în Padan-Aram.

Și, tot acolo, s-a născut

Și Dina. Iacov a avut –

De toți – copii, treizeci și trei.

16Fiii lui Gad, șapte sunt ei:

Primul născut e Țifion,

Apoi Hagi, Șuni, Ețbon,

Eri, Arodi și-n sfârșit,

Areli-i ultimul venit.

17Așer, pe-ntâiul său născut,

Îl numi Imna. I-a avut

Pe Ișva, Ișvi, Beria.

Așer, și-o fată, mai avea:

Acesteia, Serah, îi spuse.

Urmași, și Beria avuse;

Doi fii a dobândit și el:

Pe Heber și pe Malchiel.

18Pe-acești fii, Zilpa îi născuse –

Roaba pe care o dăduse

Laban, copilei sale, Leia.

De toți, lui Iacov, roaba ‘ceea

Îi dete șaisprezece fii.

19Rahela avu doi copii:

Pe Iosif și pe Beniamin.

20Apoi pe Iosif, îl găsim

La Egipteni. El căpătase

Pe Efraim și pe Manase,

În timpu-n care a șezut

În al Egiptului ținut,

În casele lui Faraon.

Marele preot al lui On –

Cari Poti-Fera s-a chemat –

Fusese tatăl lui Asnat,

A celei ce i-a fost soție.

21Lui Beniamin, aveau să-i fie –

Urmași – Bela, Becher, Așbel;

Ghera venise după el,

Naman, Ehi, Roș și Mupim;

La urmă, Ard și cu Hupim.

22Aceștia-s fii ai Rahelei.

De toți, au fost copiii ei –

Ca număr – paisprezece fii.

23Urmează ai lui Dan copii:

Hușim, al său fiu, se numea.

24Neftali, mai mulți fii, avea:

Iahțel, Guni, Iețer Șilem.

25Știință despre ei avem,

Că sunt ai Bilhei, roabă la

Soața lui Iacov, Rahela;

Șapte fii Bilha-a zămislit.

26Cei ce cu Iacov au venit

Și în Egipt s-au așezat –

Fără să se fi numărat

Nevestele, în rândul lor –

Deci numărul bărbaților,

Au fost, de toți, șaizeci și șase.

27Când au venit ei, căpătase,

Doi fii, și Iosif. Erau deci,

În număr, toți, la șaptezeci,

Cei ce cu Iacov au pornit,

Când în Egipt s-a stabilit.

Primirea lui Iacov de către Iosif

28Iacov, pe Iuda, l-a chemat

Și l-a trimis de l-a-nștiințat

Pe Iosif, de a lor sosire.

29Cum a primit această știre,

Iosif, în față, le-a ieșit

Și, în Gosen, i-a întâlnit.

Apoi, în brațe, l-a luat,

Pe Iacov, și l-a sărutat,

Plângând mereu, pe gâtul lui.

30Iacov îi zise fiului:

„Acum, nu mai am nici un dor.

Sunt fericit și pot să mor.

Te văd, te-ascult cum îmi vorbești!

Pot ca să mor, căci tu trăiești!”

31Iosif a spus fraților lui:

„Mă duc, căci Faraonului,

Am să-i anunț venirea voastră.

Am să îi spun: „În țara noastră,

Sunt tatăl și cu frații mei.

Din Canaan, au venit ei.

32S-au ocupat de păstorit.

Au vite, oi, boi, și-au venit

Cu tot avutul lor, la noi.”

33Când Faraon va zice: „Voi,

Cu ce vă îndeletniciți?”

34Atunci astfel să îi vorbiți:

„De vite, noi ne-am ocupat,

Din moși strămoși, neîncetat.”

Dacă-n acest fel cuvântați,

Voi, în Gosen, aveți să stați.

Orice păstor e așezat

Acolo. E considerat

O urâciune-a fi păstor,

În ochii Egiptenilor.”