Osea 1 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Închinarea la idoli

1Cuvântul Domnului de Sus,

Care lui Osea i-a fost spus,

Osea fiind acela care,

Pe Beri, drept părinte-l are.

Acest cuvânt ce l-a primit

Osea e un cuvânt rostit

Pe vremea-n care împărat,

În Iuda, Ozia a stat.

Iotam luă, apoi, domnia,

Urmat de-Ahaz și Ezechia.

Cuvântul care-a fost rostit,

Al lor timp l-a acoperit.

Ieroboam, acela care,

Părinte, pe Ioas, îl are

A fost, în vremea ‘ceea, cel

Care-a domnit în Israel.

2Întâi, când Domnul i-a vorbit

Lui Osea, El i-a poruncit:

„Du-te și cată-ți o soție,

Cari curvă trebuie să fie.

Copii, de-asemenea să-ți iei,

Cari din curvie vor fi ei.

Căci astă țară, negreșit,

Mare curvie-a săvârșit,

Când ea, pe Domnul, L-a lăsat!”

3Osea s-a dus și a luat

Chiar pe a lui Diblaim fată,

Care, Gomera, e chemată.

Ea, un fecior, a zămislit,

4Iar Domnul astfel a vorbit:

„Pune-i, copilului acel,

Un nume: cheamă-l Izreel.

Pentru că, iată, în curând,

Să pedepsesc, Mi-am pus în gând,

Casa lui Iehu. Negreșit,

Pedeapsă își va fi primit

Pentru tot sângele vărsat,

La Izreel. Voiesc – de-ndat’ –

Capăt să pun, în acest fel,

Domniei lui, în Israel.

5În ziua ‘ceea, să se știe

Cum că sfărmat are să fie

Arcul avut de Israel,

În valea de la Izreel.”

6Ea zămisli încă o dată,

Și astfel dobândi o fată.

Domnul, atuncea, i-a vorbit,

Lui Osea și i-a poruncit:

„Fetei, un nume îi vei pune

Și, „Lo-Ruhama”, îi vei spune.

(Pentru că numele ce-l are

Înseamnă „Cea fără-ndurare”.)

Nu voi avea milă, defel,

De casele lui Israel.

N-am să le dau, iertarea Mea!

7Milă, în schimb, Eu voi avea,

De Iuda și de casa lui,

Iar prin puterea Domnului –

Acela care, tot mereu,

E al lui Iuda Dumnezeu –

Le voi aduce izbăvire.

Însă această mântuire,

Nu le-o voi da prin arc apoi,

Prin sabie sau prin război;

Și nici prin cai n-o vor avea,

Sau călăreți, de-asemenea.”

8După ce ea a înțărcat

Pe Lo-Ruhama, a urmat

Un alt fiu, iar Domnul a spus:

9„Numele care va fi pus

Ăstui copil, vreau să se știe

Că Lo-Ami, are să fie.

(Numele dat de Dumnezeu

Înseamnă „Nu-i poporul meu”.)

Deci, acest nume, să-i puneți,

Căci voi, popor, nu Îmi sunteți.

Din astă pricină, nici Eu

Nu sunt al vostru Dumnezeu.”

10„Totuși, copiii cei pe care

Neamul lui Israel îi are

Mulți au să fie-n largul zării,

La fel precum nisipul mării

Ce nu poate-a fi măsurat

Și-asemenea, nici numărat.

Dacă li se zicea, mereu

Că „Nu sunteți poporul Meu”,

Li se va spune, mai târziu

„Fiii lui Dumnezeu Cel viu!”

11Atuncea, ai lui Iuda fii

Și ai lui Israel copii,

Toți, împreună-au să se-adune

Și-o căpetenie-și vor pune.

Cu ea în frunte-apoi, afară,

Ieși-vor ei, atunci, din țară,

Căci mare o să fie-astfel,

Acea zi, a lui Izreel.”