1 Cronici 10 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

ISTORIA LUI DAVIDMoartea lui Saul

1Neamul de Filisteni, apoi,

A început un nou război,

Cu Israelul. L-au bătut,

Și-apoi, să fugă l-au făcut.

Și mulți bărbați, din Israel,

Pieriră în războiu-acel,

Pe-un munte-n care au fugit

Și cari, Ghilboua, s-a numit.

2Mulți Filisteni l-au căutat –

Ca să îl prindă – pe-mpărat.

Pe Saul, ei l-au urmărit

Și-ntâi, pe-ai săi fii, i-au lovit.

Pe Ionatan, ei l-au tăiat,

Fiind de-Aminadab urmat,

Și Malchi-Șua. La sfârșit,

3Arcașii lor au reușit,

Pe Saul, să-l rănească rău.

4Saul a zis omului său,

Cel care armele-i ducea:

„Scoate, îndată, sabia

Și-omoară-mă! Fă cum am zis,

Căci nu vreau ca să fiu ucis

De-ai mei vrăjmași – aici aflați –

Cari împrejur nu sunt tăiați!

Nu vreau să vină orișicine,

Ca să își bată joc, de mine!”

Cel care armele-i ducea,

N-a vrut să scoată sabia,

Pentru că omul s-a temut.

Saul, atunci când a văzut

Că nu-l ascultă, a luat

Sabia și s-a aruncat

Îndată-n ea, și a murit.

5Omul care l-a însoțit,

Văzându-l mort, și-a scos și el

Sabia, și-a făcut la fel:

În sabie s-a aruncat

Și a murit și el, de-ndat’.

6În felu-acesta a murit

Saul, cel ce l-a însoțit,

Fiii pe care îi născuse,

Și toată casa ce-o avuse.

7Israeliții cari erau

Dincolo-n vale – ori ședeau

Peste Iordan – când au văzut

Tot ceea ce s-a petrecut,

În mare grabă au fugit.

Văzând că Saul a murit,

Iar cei trei fii ce îi avea

Pierit-au de asemenea,

Cetățile și le-au lăsat

Și-nspăimântați au alergat

Să-și scape viața, să-și găsească

Un loc, să se adăpostească;

Iar Filistenii au venit

Și-n locul lor, au locuit.

8A doua zi, oastea pe care

Neamul de Filisteni o are,

S-a dus, pe morți, să-i jefuiască

Și straiele să le răpească.

Sus, pe Ghilboua, l-au găsit

Pe Saul care a murit

Alături de cei trei feciori,

Precum și de-ai săi slujitori.

9Capul lui Saul, l-au tăiat

Și armele i le-au luat.

În țara lor, ei au vestit

Precum că Saul a murit.

Soli, au trimis, preoților

Din casele idolilor,

Și-n felu-acesta – de îndat’ –

Întreg poporul a aflat.

10Ei au luat – de-asemenea –

Armele care le avea

Saul la el, și le-au adus

În țara lor, unde le-au pus

În casa idolului lor,

În văzu-ntregului popor.

Capul lui Saul, l-au luat

Și-n templu, ei l-au atârnat,

În templul pe cari l-au zidit,

Pentru a fi, Dagon, cinstit.

11Locuitorii cei pe care

Iabes în Galaad îi are,

Aflară de la Filisteni

Ce au făcut ai lor oșteni –

Cu Saul – și s-au întristat.

12Cei mai viteji s-au ridicat,

Grabnic; la Filisteni s-au dus,

De unde-n Iabes, au adus

Apoi, trupu-mpăratului

Precum și-ale fiilor lui.

Oasele lor, ei le-au luat

Și în pământ la-au așezat,

La Iabes, sub stejarul care

Le-acoperă cu umbra-i mare.

După ce toate le-au sfârșit,

O săptămână au postit.

13Saul fusese vinovat,

Pentru că el n-a ascultat

De Domnul și nu a păzit

Ceea ce i s-a poruncit.

Astfel, în ceea ce-a făcut

El, sfatul, nu I l-a cerut

Lui Dumnezeu, ci i-a cătat

Pe cei cari morții au chemat

Și-ale lor sfaturi le-a primit.

Din astă pricină-a murit.

14N-a căutat ca tot mereu,

Să-I ceară sfat, lui Dumnezeu.

De-aeea, Domnul l-a urât

Șin urmă l-a și omorât.

Împărăția, i-a luat-o

Și-apoi, lui David, El i-a dat-o.

David este acela care,

Părinte, pe Isai, îl are.