1O Doamne, noi Te lăudăm,
Căci al Tău Nume Îl chemăm!
Vestim minuni nemaivăzute
Care de Tine-au fost făcute!
2„Atuncea când va fi venită
Vremea, de Mine rânduită,
Voi judeca întreaga fire,
Fără de nici o părtinire” –
A glăsuit Domnul Cel Sfânt.
3„Poate acest întreg pământ
Să se cutremure, din greu,
Cu-ai săi locuitori, căci Eu
Sunt Cel care îl sprijinesc
Și ai săi stâlpi îi întăresc.”
4La cei făloși, eu am strigat:
„Nu vă făliți!” Am cuvântat
Și celor răi și-astfel le-am spus:
„Nu vă mai țineți capul sus!
5Capul, să nu vi-l ridicați
Atât de sus! Când cuvântați,
Din vorbele ce le rostiți,
Trufași, să nu vă dovediți!
6Căci înălțarea nu sosește
Din răsărit. Nu se ivește
De la apus, nici din pustie.
7Doar Dumnezeu, precum se știe,
E Cel ce judecă. Astfel,
Pe unii, îi înalță El,
Însă pe alții, bunăoară,
După voință, îi pogoară.
8Domnul, în brațul Său cel tare,
Ascunde un potir, în care
Fierbe un vin – o băutură –
Plină de amestecătură.
Când El îl varsă pe pământ,
Toți oamenii care răi sânt,
Sorb de îndat’, a lui măsură,
Să nu rămână-o picătură!
9De-a pururi însă, eu vorbesc
Și-aceste lucruri le vestesc.
Laude voi cânta, mereu,
Pentru-al lui Iacov Dumnezeu.
10Puterea tuturor celor
Care sunt răi, am s-o dobor.
Însă puterea cea pe care
Omul neprihănit o are,
Se va spori și, totodată,
Are să fie înălțată.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
