Ezechiel 39 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

1Apoi, Cuvântul Domnului

Îmi zise: „Fiu al omului,

Spre Gog, acuma să privești

Și împotrivă-i să vorbești!

Întoarce-te și prorocește

Și-n felu-acesta îi vorbește:

„Așa a zis Cela cari, mereu,

E Domn, precum și Dumnezeu,

„Ascultă Gog – ia seama bine –

Mare necaz am Eu pe tine,

Pe tine domn al Roșului,

Meșecului, Tubalului!

2De-aceea, Eu voi tăbărî

Asupră-ți și te voi târî

Din țara-n care ești aflat

În miazănoapte așezat,

Și-am să te fac ca să te sui

În munții Israelului.

3Am să-ți dobor arcul pe care,

În mâna stângă, îl ții tare

Și fac să-ți cadă, la pământ,

Săgețile ce-n dreapta-ți sânt.

4Pe munții cei din Israel,

Tu vei cădea, precum – la fel –

Cădea-va oastea ta cea mare,

Cu toate neamurile care

Pe tine-au să te însoțească.

Din voi toți, au să se hrănească

Și păsările cerului

Și fiarele pământului.

5Pe câmp cădea-vor – negreșit –

Pentru că astfel a vorbit

Acela care, tot mereu,

E Domn, precum și Dumnezeu.”

6„Voi pune foc Magogului

Și-asemenea poporului

Cari locuiește, liniștit,

Peste ostroave răspândit,

Pentru ca astfel să se știe

Că Eu sunt Domnul, pe vecie.

7Numele-Mi sfânt va fi știut,

Căci Îl voi face cunoscut

În mijlocul lui Israel –

Pentru că al Meu este el –

Și nu-l mai las ca să greșească,

Numele-Mi sfânt să-L pângărească,

Iar neamurile au să știe

Că Eu sunt Domnul, pe vecie,

Că Eu sunt Sfântul Cel pe care

Neamul lui Israel Îl are!”

8„Iată, lucrările vestite

Vin ca să fie împlinite!” –

Zice Acel care, mereu,

E Domn, precum și Dumnezeu.

„Aceasta-i ziua – negreșit –

Ziua de care am vorbit.

9Locuitorii cei pe care

Țara lui Israel îi are,

Ieși-vor din cetatea lor,

Pradă să dea, flăcărilor,

Arme și scuturi lepădate,

Arcuri și paveze-aruncate,

Săgeți și suliți risipite,

Precum și lăncile-azvârlite.

Oameni-aflați în acel loc,

Cu armele, vor face foc,

Un timp de șapte ani apoi.

10Nu vor mai strânge lemne noi,

Din câmp sau din păduri, căci ele –

Adică armele acele –

Au să le-ajungă, negreșit.

Pe cei care i-au jefuit,

Atunci ei au să-i urmărească

Și au ca să îi jefuiască.

Îi vor prăda pe-aceia care

I-au tot prădat, fără-ncetare” –

Zice Acel care, mereu,

E Domn, precum și Dumnezeu.

11Un loc de-nmormântare, vreau,

În acea zi, lui Gog, să-i dau.

Îi dau un loc, iar locu-acel

Are să fie-n Israel,

La Marea Moartă, negreșit,

În partea ei de răsărit.

Va astupa mormântul lui,

Cărarea trecătorului.

Acolo, fi-va îngropat

Gog, cu toți cei ce l-au urmat.

Valea în care, îngropați,

Vor fi cei ce-s cu Gog aflați,

„Valea mulțimii adunată

De Gog”, are a fi chemată.

12Iar al lui Israel popor,

Un timp de șapte luni, îi vor

Înmormânta pe morții care

Vor fi în număr foarte mare,

Până când au să izbutească,

Țara ca să o curățească.

13Întreg poporul va ieși

Să îi îngroape pe morți și

Vestea se va fi răspândit

Atunci când fi-voi proslăvit” –

Zice Acel care, mereu,

E Domn, precum și Dumnezeu.

14În urmă, ei au să aleagă

Oameni care să îi culeagă

Pe cei căzuți în largul zării,

Peste întreg cuprinsul țării.

Oameni-aceștia-i vor căta

Pe morți și-i vor înmormânta,

Până când vor fi izbutit,

Țara să o fi curățit.

Când șapte luni vor trece, iară

Vor cerceta întreaga țară.

15Cei cari prin țară-au să pornească,

Atuncea când au să găsească

Un mort, vor pune lângă el

Un semn, până când mortu-acel

Va fi luat de-aceia cari

Se vor vădi a fi gropari

Să-l ducă-n valea cea chemată

„Valea mulțimii adunată

De Gog”, unde va fi-ngropat.

16Acolo, se va fi aflat,

Atunci, și o cetate care

Numele de „Hamona” are.

(Numele-acesta, negreșit,

E prin „Mulțime” tălmăcit.)

Așa, ei au să izbutească,

Țara ca să o curățească.”

17„Ascultă, fiu al omului,

Ce-a spus Cuvântul Domnului!

Așa a zis Cel cari, mereu,

E Domn, precum și Dumnezeu:

„Du-te, ca să vorbești apoi,

La păsările de-orice soi,

Precum și fiarelor pe care

Fața pământului le are.

Spune-le-așa: „Să vă grăbiți!

Din toate părțile, veniți!

Veniți la jertfa Mea apoi,

Pe care-o junghii, pentru voi!

Căci mare este jertfa dată,

Pe munți, în Israel aflată!

18Mâncați carnea vitejilor!

Sângele voievozilor

Pământului, să-l beți apoi!

Sânge de țapi și miei, beți voi!

Sânge de tauri, să gustați

Și de berbeci ce-s îngrășați

În al Basanului ținut!

19Grăsime multă, au avut.

Mâncați-o, să vă săturați

Și sânge beți, să vă-mbătați!

Mâncați și beți din jertfa Mea!

Mâncați și beți cât veți putea,

Din jertfele pe care-apoi,

Am să le junghii, pentru voi!

20La masa Mea, vă așezați!

Veniți, ca să vă săturați

De carnea călăreților

Și de cea a vitejilor,

De carnea cailor apoi

Și-a oamenilor de război!” –

Zice Acel care, mereu,

E Domn, precum și Dumnezeu.

21În rândurile tuturor

Popoarelor neamurilor,

Se va cunoaște slava Mea,

Căci neamurile vor vedea

Ce judecăți am să rostesc

Și cum am să îi pedepsesc.

22Toți cei din casa cea pe care

Neamul lui Israel o are

Vor ști, atunci, precum că Eu

Sunt al lor Domn și Dumnezeu.

Lucrul acesta au să-l știe,

Din acea zi, în veșnicie.

23Și neamurile-atunci ști-vor

Că al lui Israel popor

Fărădelegi a săvârșit

Și astfel fost-a pedepsit,

Încât ajuns-a ca să fie

Luat și dus în grea robie,

Căci împotrivă-Mi, se-nțelege,

Se-ndreaptă-a lor fărădelege.

De-aceea, M-am îndepărtat,

Mi-am ascuns Fața și i-am dat

În mâinile vrăjmașilor,

Să piară de sabia lor.

24Așa după cum s-au vădit

Relele ce le-au săvârșit –

Necurățiile făcute

Și făr’delegile avute –

Și Eu le fac de-asemenea,

Căci li-e ascunsă Fața Mea.”

25„De-aceea, Cel care, mereu,

E Domn, precum și Dumnezeu,

A zis: „Pe prinșii de război,

Din Iacov, îi aduc ‘napoi

Și voi avea milă astfel,

De cei ce sunt din Israel.

De al Meu Nume sfânt, gelos

Am să fiu Eu, neîndoios.

26Ocările de ei purtate,

Cu toate ale lor păcate

Și făr’delegile avute

Cari împotrivă-Mi sunt făcute,

Vor fi uitate când ei, iară,

În liniște vor sta în țară,

Fără să fie tulburați

27De nimeni. Când vor fi luați

Dintre popoare și-napoi

În țară-i voi aduce-apoi,

Când am să strâng al lor popor

Din mijlocul vrăjmașilor,

În fața multor neamuri, Eu

Voi fi sfințit. Astfel, mereu,

28Că Domnul Dumnezeul lor

Sun Eu, va ști al lor popor.

Vor ști că i-am lăsat să fie

Prinși de război, duși în robie.

Vor ști că tot Eu i-am scos iară,

Și i-am adus în a lor țară.

Pe nici unul din ei nu-l las,

Printre străini, în acel ceas.

29N-am să-Mi ascund Fața de ei,

Căci peste oamenii acei,

Eu am să torn din Duhul Meu” –

Spusese Domnul Dumnezeu.