Matei 4 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Ispitirea lui Iisus Hristos

1Iisus, apoi, a fost adus,

De Duhul, și-n pustie pus,

2Urmând să fie ispitit,

De diavol. După ce-a postit,

Zile și nopți – cam patruzeci –

A flămânzit. Văzându-L deci

3Ispititorul, că-I slăbit,

Grabnic s-a dus și I-a vorbit:

„De ești Fiul lui Dumnezeu,

Iată ce-ți voi propune eu:

Să poruncești pietrelor – dacă

În stare ești – pâini, să se facă!”

4Iisus, privind la el, a zis:

„Uiți că-n Scriptură este scris

Că „Nu doar pâinea îl hrănește

Pe om”, și că „destul îi este

Orice cuvânt ce-a fost rostit

De Dumnezeu.” Descumpănit,

5Atunci, Satana L-a luat,

Pe Templu, sus, L-a așezat –

Pe streașină – și I-a vorbit:

6„Sari jos! Căci este prorocit –

De ești într-adevăr Acel

Fiu al lui Dumnezeu – că El

Va porunci îngerilor

Să Te vegheze. Ei Te vor

Purta pe mâini, ca nu cumva,

De pietre – sau de altceva –

Picioarele, să Îți lovești.

Sari, dacă vrei să-mi dovedești!”

7Însă, atunci, Iisus i-a zis:

„De-asemenea, mai este scris:

„Pe Domnul, să nu-L ispitești!”

Ai grijă dar, cum Îmi vorbești!”

8Apoi, Satana, iar, L-a dus

Pe-un munte-nalt, unde a spus –

După ce-I arătă întâi

Toate-ale lumi-mpărății,

Cu toată strălucirea lor:

9„Privește-le! Toate-Ți fi-vor

Date, în stăpânire, Ție,

Dacă Te-nchini, acuma, mie!”

10„Satano, piei!” – Iisus i-a zis –

„Căci iată ce mai este scris:

„Lui Dumnezeu să Îi slujești,

În fața Lui să te smerești

Și să te-nchini doar Domnului!”

11Satan plecă, și-n locul lui,

Îngeri, îndată, au venit

Și-au început de I-au slujit.

Iisus la Capernaum

12Iisus, îndată ce-a aflat

Cum că Ioan e-ntemnițat,

A hotărât, în ziua ‘ceea,

Ca să se ducă-n Galileea.

13În felu-acesta, a venit

Din Nazaret, și-a locuit

În Capernaum – lângă mare –

Unde-i ținutu-acel care

Lui Zabulon îi este dat

Și lui Neftali. El a stat,

14Acolo, spre a fi-mplinit

Tot ce Isaia a vestit.

Iată ce-a spus acel proroc,

Referitor la acel loc:

15„Țara lui Zabulon e ea

Și-a lui Neftali-asemenea.

Peste Iordan e așezată

Astă moșie, și-acum, iată,

Cum Galileea – țara lor –

Ajuns-a a Neamurilor.

16Norodul care a zăcut

În întuneric, a văzut

Mare lumină, iar acei

Din umbra morții – peste ei –

Soarele-acum a răsărit!”

17De-atunci, a propovăduit

Iisus, și zis-a tuturor:

„Acuma, a cerurilor

Împărăție – toți să știți –

E-aproape. Deci, vă pocăiți!”

Iisus cheamă patru ucenici

18Pe lângă mare a trecut

Iisus. Acolo, i-a văzut

Pe Simon – Petru poreclit –

Și pe Andrei, la pescuit,

Pentru că ei pescari erau.

Tocmai atuncea, aruncau

O mreajă-n mare, când chemați

Au fost, de Domnul, cei doi frați:

19„Haideți cu Mine! Și-o să fiți

Pescari de oameni. Hai, veniți!”

20Ei, mrejele, și le-au lăsat

Și-apoi, pe Domnul, L-au urmat.

21La drum, cu toții au pornit

Și alți doi frați au întâlnit:

Pe Iacov al lui Zebedei,

Și pe Ioan. Frații acei,

Pe o corabie, erau,

Cu tatăl lor, și își cârpeau

Năvoadele. Când i-a chemat

22Iisus, pe tată, l-au lăsat,

Corabia, și s-au grăbit

Să Îl urmeze, negreșit.

Iisus învață pe popor și tămăduiește pe bolnavi

23Iisus, pe-atuncea, străbătea,

Cu-ai Săi, toată Galileea.

Cu-nțelepciune S-a purtat

Și-n sinagogi a învățat,

Norodul. Propovăduia,

Mulțimii, Evanghelia

Împărăției, vindecând

Pe toți bolnavii, până când

24Și-n Siria îi merse vestea.

Văzând minunile acestea,

Cei sănătoși îi aduceau

Pe-ai lor bolnavi. Se vindecau

Cei îndrăciți sau slăbănogi,

Lunaticii și cei ologi.

Pe toți, Iisus i-a vindecat.

25Multe noroade L-au urmat:

Au mers cu El, din Galileea,

Decapole, de prin Iudeea,

Și din Ierusalim, la fel.

De-asemeni, mers-au după El,

Atuncea – chiar în primul an –

Și mulți aflați peste Iordan.