Psalmii 41 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Către mai marele pe care,Ceata de cântăreți îl are.Psalmul acesta, negreșit,De David este-alcătuit

1Ferice e de-acela care

Grija săracilor o are!

Dacă necazul îl lovește,

Domnul mereu îl izbăvește.

2Vegheat e el, de Dumnezeu,

Și-n viață e ținut, mereu.

Omul acela, negreșit

Că pe pământ, e fericit.

Dușmanii săi nimic nu-i fac

Pentru că el – la al lor plac –

Nu e lăsat de Dumnezeu,

3Care îl sprijină mereu,

Chiar și pe pat dacă va zace.

Atuncea, Domnul îi va face

Ușoară-a fi a lui durere,

Iar boala sa îndată piere.

4Eu strig mereu, Doamne, la Tine

Zicându-Ți: „Milă ai, de mine!

Față de Tine am greșit,

Căci iată, am păcătuit!

Acuma, sufletul mi-e greu,

Dar vindecă-mi-l, Domnul meu!”

5Vrăjmașii mei, nerăbdători,

M-au întrebat: „Când ai să mori?

Sfârșească-ți-se zilele,

Ca să îți piară numele!”

6Atunci când vine cineva

Și vrea a mă vedea, cumva,

Neadevăruri doar rostește

Și-apoi temeiuri născocește

Pentru a mă vorbi de rău,

Cu cei ce sunt în jurul său.

7De rău, vrăjmașii mă vorbesc

Și între ei, mereu, șoptesc,

Crezând că-a mea nenorocire

O să mă poarte spre pieire.

8„E rău” – zic ei – „iată-l culcat.

De nimeni nu va fi sculat!”

9Chiar și acel cu care eu,

În pace, am trăit mereu –

Omul în care mă-ncredeam,

Cu care pâinea-mi împărțeam –

Călcâiul și l-a ridicat

Și împotrivă-mi l-a-ndreptat.

10Îndură-Te Doamne, de mine,

Căci milă am aflat la Tine:

Ajută-mi să mă întăresc,

Pentru că vreau să îi plătesc

Pe-ai mei vrăjmași, cum se cuvine

Și precum voi putea mai bine!

11Astfel va ști dușmanul meu,

Precum că mă iubești mereu,

Iar el – oricât de mult dorește –

Pe mine nu mă biruiește.

12Pentru a mea neprihănire,

Mi-ai dat Tu, Doamne, ocrotire

Și pe vecie-n fața Ta,

M-ai pus pe mine-apoi, a sta.

13Să-L binecuvântăm, mereu,

Pe-al lui Israel Dumnezeu,

Acum, în anii care vin

Și-n veci de veci! Amin! Amin!