1 Cronici 14 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Casa lui David și copiii lui

1Hiram – cel care, împărat,

Era în Tir încoronat –

La David, soli, a repezit,

Prin care el i-a dăruit

Lemne de cedru și tâmplari

Să le cioplească, și pietrari.

Ei – pentru David – de îndată,

Făcură-o casă minunată.

2Atuncea, David a știut

Că Dumnezeu îi este scut,

Și că-ntărită-i e, prin El,

Împărăția-n Israel,

Din pricina poporului

Care era al Domnului.

3Când la Ierusalim a stat –

După ce-ajunse împărat –

David și-a mai luat apoi,

Și câteva neveste noi.

Nevestele ce le-a avut

Acolo-n urmă i-au născut

Feciori și fete, negreșit.

4Iată ce nume au primit

Copii care-i dobândise,

Când la Ierusalim venise:

Primul, Șamua, e numit;

Șobab, al doilea, a venit;

Natan, apoi, s-a întrupat,

Fiind de Solomon urmat.

5Ibhar e cel cari se-ntrupează,

Iar Elișua îl urmează;

Elifelet a mai venit.

6Noga mai fost-a zămislit,

Nefeg, urmat de Iafia,

7Iar Elișama se năștea

În urmă-le, cu încă doi:

Cu Beliada, iar apoi

Elifelet a fost chemat

Cel care, șirul, l-a-ncheiat.

Biruințele lui David asupra Filistenilor

8Vestea că David a ajuns

Ca împărat să fie uns

Peste întregul Israel,

Iute s-a-ntins și-n acest fel,

Toți Filistenii au aflat.

Atuncea, ei l-au căutat,

Dar David, știre, a primit

Și înainte le-a ieșit.

9În valea Refaim chemată,

S-a răspândit oștirea toată

A neamului de Filisteni.

10Văzând mulțimea de oșteni,

David, pe Domnul, L-a-ntrebat:

„Să merg acuma, să mă bat

Cu oastea Filistenilor?

Am să înfrâng oștirea lor?”

Domnul a zis: „Du-te, căci Eu

Am să te însoțesc, mereu,

Pentru că am găsit cu cale,

Pradă să-i las, mâinilor tale.”

11Cum Domnul zise, a făcut

David atunci, și i-a bătut

Pe Filisteni, în locul care,

Bal-Perațim, drept nume, are.

David – în urmă – a vorbit:

„Domnul – acum – i-a risipit

Pe-ai mei vrăjmași, din fața mea.

Ei au fugit asemenea

Apelor ce se rup.” Astfel,

David, pentru locul acel,

Găsi un nume potrivit:

„Bal-Perațim”, el l-a numit.

12Când Filisteni-au fost învinși,

De spaimă mare-au fost cuprinși.

Idolii, ei și i-au lăsat

Fugind, iar David, foc, le-a dat.

13Însă în vale, mai apoi,

S-a strâns din nou, pentru război,

Tot neamul Filistenilor.

14David, văzând numărul lor,

Lui Dumnezeu, I-a cerut sfat,

Iar Domnul i-a răspuns de-ndat’:

„Nu te sui-mpotriva lor,

Ci du-te-n fața duzilor,

Să te așezi cu oastea ta.

Acolo, tu vei aștepta,

15Până când ai ca să auzi

Vuiet de pași trecând prin duzi.

Atuncea doar, să te grăbești

Și la război să te pornești,

Căci Domnul însuși va lupta,

În acel ceas, în fața ta

Și-i va zdrobi pe Filisteni.”

16David și cu ai săi oșteni,

Cum a zis Domnul, a făcut.

Pe Filisteni, ei i-au bătut

Din Gabaon chiar începând

Și pân’ la Ghezer ajungând.

17Faima lui David a sporit

Și-n țară, ea s-a răspândit,

Căci printre neamuri, de temut,

Domnul, atuncea, l-a făcut.