Marcu 2 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Vindecarea slăbănogului

1Iisus pleacă din nou la drum,

Venind iar la Capernaum.

2Când în mulțime s-a zvonit

Că El S-a-ntors, au năvălit

Locuitori, cu mic cu mare,

Încât umplură locu-n care

Ședea Iisus. El i-a privit,

Și-apoi, Cuvântul, le-a vestit.

3Printre acei ce-au încercat

Să-L întâlnească, s-au aflat

Și patru inși care purtau

4Un slăbănog. Ei nu puteau,

Nicicum, s-ajungă la Iisus.

Atunci, suiră patul sus,

Pe casa-n care locuia

Domnul, și propovăduia.

Apoi, acoperișu-au spart.

Pe slăbănog, ei l-au lăsat

În frânghii, pe-al său așternut,

Și, prin spărtură, a putut

S-ajungă-n fața lui Iisus.

5Văzând credința lor, a spus

Mântuitorul: „Sunt iertate,

Toate-ale tale mari păcate!”

6Mulți cărturari, care priveau

La ce se petrecea, gândeau:

7„Omul Acesta, cum vorbește

În așa fel?! Iată-L, hulește!

Păcatul – de-i ușor, sau greu –

Îl iartă numai Dumnezeu!”

8Iisus, gândul, le-a cunoscut,

Iar când tăcere s-a făcut,

A zis: „Voi, pentru ce, aveți

Astfel de gânduri? Ce credeți,

9Că-i mai ușor, de spus? Că toate

Păcatele îți sunt iertate?

Sau scoală-te, patul îți ia

10Și umblă? Dar, pentru-a vedea

Că Fiul omului e-n stare

Să ierte totul – căci El are

Puterea, pe acest pământ,

Dată de Dumnezeu Cel Sfânt –

11Iată, că ție îți vorbesc,

Biet slăbănog, și-ți poruncesc:

Te scutură de a ta boală

Și, în picioare-acum, te scoală!

Ia-ți patul, neîntârziat,

12Și du-te-acasă!” Imediat,

Ologul s-a-nsănătoșit,

Și-a luat patul și, grăbit,

Pleacă spre casa lui, îndat’.

Lumea, văzând ce s-a-ntâmplat –

Minunea ce s-a săvârșit –

O mare spaimă, a simțit

Și-uimită, de puterea Lui,

Slăvi Numele Domnului.

Chemarea lui Levi

13Iisus, la mare, a ieșit.

La El, mulțimea a venit

Și-nvățături a căpătat.

14Când, de la mare, a plecat,

Pe lângă vamă, a trecut.

Acolo, vameș, l-a văzut

Pe Levi, fiul lui Alfeu.

„Urmează-Mă-ți poruncesc Eu!” –

A zis Iisus. El s-a sculat

Și-apoi, pe Domnul, L-a urmat.

Iisus stă la masă cu vameșii și păcătoșii

15Pe când ședea Iisus, la masă,

Cu-ai Săi, în a lui Levi casă,

Mulți vameși – păcătoși, la fel –

Venit-au de-au prânzit cu El.

16Mulți Farisei și cărturari,

Și mulți din oamenii cei mari

Ai timpului, când L-au zărit,

Cu păcătoși că a prânzit,

Pe ucenici, i-au întrebat:

„De ce, la masă, El a stat,

17Cu păcătoșii?” Când Iisus,

Acestea le-a aflat, a spus:

„De doctor, are trebuință,

Doar cel aflat în suferință,

Și nu cel sănătos. Aflați:

La pocăință sunt chemați

Cei păcătoși și oropsiți,

Nu cei ce sunt neprihăniți!”

Despre post

18Odată, mers-au, la Iisus,

Elevii lui Ioan și-au spus:

„Și Fariseii, dar și noi,

Postim mereu. Însă, la voi,

Nimeni – nici ucenicii Tăi

Nu țin vreun post.” Către ai Săi,

19Iisus, atuncea, S-a uitat

Și-n acest fel a cuvântat:

„Postesc nuntașii, dragii Mei,

Când mirele este cu ei?

20Veni-vor, însă, zilele

Când fi-va luat mirele,

Și-atunci, și ei au să postească.

21Nimeni nu are să cârpească,

O haină veche și uzată,

Cu-n nou postav; căci, reparată

Dacă va fi în acest fel,

Pierdute-s, pentru omu-acel,

Și peticul și haina care

O să se rupă și mai tare.

22Vinul cel nou – știe oricine –

Că în burdufuri noi, se ține.

Burduful vechi, ușor, pleznește,

Iar vinul nou se risipește.”

Spicele de grâu și Sabatul

23Iisus, în ziua de Sabat,

De ucenicii Săi urmat,

Un lan de grâu, a străbătut,

Iar ucenici-au început

Să smulgă spice. Imediat,

24Cum Farisei-au observat

Lucrul acesta, la Iisus,

S-au dus, degrabă, și I-au spus:

„Știi, oare, ce s-a întâmplat,

În ziua asta, de Sabat?

Discipolii au săvârșit,

Un lucru neîngăduit!”

25Iisus răspunse: „N-ați știut,

Ceea ce David a făcut

Atuncea când a flămânzit,

Cu toți cei ce l-au însoțit?

26Aflați acuma, așadar,

Că-n vremea lui Abiatar –

Când el fusese preot mare –

David luat-a pâinea care

Era în Casa Domnului,

Spre punere ‘naintea Lui.

Însoțitorilor a dat-o

Și, împreună, au mâncat-o,

Deși prea bine cunoștea

Că numai preotul avea

Dreptul s-o ia. E de știut,

27Cum că Sabatul s-a făcut

Dar, pentru om. N-a fost creat

Omul, drept dar, pentru Sabat.

28Să știți că Fiul omului,

E Domn și al Sabatului!”