Psalmii 1 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

CARTEA ÎNTÂIA

1Fericit e omul care,

Cu cei răi, nu stă la sfat,

Nu-și lasă-ale lui picioare

Pe cărarea de păcat

A celor fără de lege,

Păcătoși, răufăcători;

Să se-așeze, nu-nțelege,

Cu cei batjocoritori,

Pe-al lor scaun. El găsește –

2Doar în Legea Domnului –

Bucuria, și gândește,

Ne-ncetat, la Legea lui.

3El are asemănare

Cu un pom ce-a fost sădit

Lângă un izvor – pom care

Își dă rodul pârguit

Chiar la vremea potrivită;

Veșnic este înverzit.

Orice muncă isprăvită

Fi-va, căci, la bun sfârșit,

Duce totul. Cei răi, însă,

4Altă soartă-au pe pământ:

Sunt ca pleava ce-a fost strânsă

Și-apoi risipită-n vânt.

5Astfel, cei răi n-au să poată,

Capul sus, să-l țină când

Se va face-o judecată;

Și nici păcătoșii stând,

Cu cei drepți în adunare –

Lângă cei neprihăniți;

Atunci fi-vor fiecare,

După fapte răsplătiți.

6Calea celor fără pată,

O cunoaște Domnul Sfânt.

Cei răi, însă, au drept plată,

Calea largă, spre mormânt.