Ieremia 35 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Recabiții

1Iată cuvântul Domnului,

Spre Ieremia, robul Lui,

Rostit pe vremea celui care,

Drept Ioiachim, numele-și are –

Fiul lui Iosia – aflat

În Iuda, pus ca împărat:

2„La casa Recabiților,

Du-te și spune-le dar, lor,

Să vină-n Casa Domnului.

Într-o chilie-a Templului

Ai să îi duci și vei avea

Grijă, să le dai vin să bea”

3Atunci, cu mine l-am luat

Pe cel care este chemat

Iazania – acela care,

Pe Ieremia, tată-l are

Și-apoi pe Habazinia –

Pe frații pe care-i avea,

Precum și toată casa lor,

Ce este-a Recabiților.

4I-am dus la Casa Domnului,

Într-o chilie-a Templului.

Astă chilie-o foloseau

Cei care, din Hanan, erau.

Hanan acela se vădea

Feciorul lui Igdalia

Și era omul Domnului.

Aflată-a fost chilia lui,

Deasupra celei ce-o avea

Cel ce-i chemat Maaseia,

Fiind al lui Șalum fecior,

Din rândul ușierilor.

5În fața lor, am așezat

Vin mult și-apoi i-am îndemnat:

„Luați din acest vin și beți

Cât veți voi și cât puteți!”

6„Nu bem!”– răspunseră îndată –

Căci tu să știi că al nost’ tată –

Cari, Ionadab, este chemat

Și din Recab s-a întrupat –

Să nu bem vin, ne-a poruncit

Și-n felu-acesta ne-a oprit

De a bea vin atât pe noi,

Cât și pe-ai noști’ urmași apoi.

7Altă poruncă ne-a mai dat,

Zicându-ne: „Voi – niciodat’ –

Case să nu vă înălțați,

Semințe să nu semănați,

Vii și măslini să nu sădiți

Și nici vii să nu stăpâniți.

Numai în corturi să stați voi,

Dacă veți vrea ca, mai apoi,

În țara-n care vă găsiți

Străini, mult timp să viețuiți.”

8Noi respectăm porunca dată

De Ionadab, al nostru tată,

Cari este-al lui Recab fecior.

Nu-ngăduim nevestelor,

Nici fiilor care ne vin,

Nici fiicelor ca să bea vin.

9Nici case, noi nu ne zidim,

În ele, ca să locuim.

N-avem nici vii și nici ogoare,

Căci nu vrem câmpuri roditoare.

10Numai în corturi locuim

Și căutăm să împlinim

Porunca asta, ce-a fost dată

De Ionadab, al nostru tată.

11Când Nebucadențar, cel care

În Babilon, este mai mare,

Asupra țării a venit,

Atuncea noi ne-am sfătuit

Și-am zis așa: „Hai să fugim!

Să mergem la Ierusalim,

Să ne ferim de-acei oșteni

Cari sunt Haldei și Sirieni!”

Așa se face că trăim,

Acuma, la Ierusalim.”

12Atunci, Cuvântul Domnului

Pornit-a la porunca Lui,

Spre Ieremia, să-i vestească

Voința cea dumnezeiască:

13„Domnul oștirilor – Acel

Ce-i Dumnezeu în Israel –

A zis: „Spre Iuda te pornește

Și în Ierusalim vestește

Aste cuvinte: „Nu voiți

Să învățați și să-mpliniți

Poruncile ce le-am dat Eu

Și s-ascultați de glasul Meu?

14Cuvintele lui Ionadab –

Cari este fiul lui Recab –

De-ai săi feciori sunt ascultate

Și până azi sunt respectate.

Ei nu beau vin și-au împlinit

Tot ceea ce le-a poruncit

Acela cari le e părinte.

Voi, însă, n-ați luat aminte

La ceea ce v-am învățat,

Pentru că nu M-ați ascultat

Nici când devreme v-am vorbit,

Nici când târziu v-am amintit

Cuvintele de mai ‘nainte.

N-ați vrut ca să luați aminte

Și astfel nu M-ați ascultat!

15Proroci și slujitori v-am dat.

Prin cei pe cari vi i-am trimis,

Întotdeauna Eu v-am zis:

„Să se întoarcă fiecare,

Din drumul rău pe cari îl are!

Faptele vi le îndreptați!

Idoli străini nu căutați!

Nu căutați alți dumnezei

Și nu vă închinați la ei!

În felu-acesta, veți putea,

Mereu, în țară-a rămânea,

Pentru că ea fusese dată

Pentru ai voști’ părinți, odată!”

Dar voi v-ați încăpățânat

Și ascultare nu Mi-ați dat!

16În schimb, fiii lui Ionadab –

Cel ce-i feciorul lui Recab –

Au împlinit cu scumpătate,

Poruncile ce le-au fost date

De către tatăl lor, mereu.

Iată că doar poporul Meu,

Să Mă asculte, n-a voit!”

17De-aceea, astfel a vorbit

Domnul oștirilor, Acel

Ce-i Dumnezeu în Israel:

„Peste Ierusalim și-apoi

În Iuda, Eu aduce-voi

Nenorocirile pe care

Vi le-am vestit, fără-ncetare,

Pentru că nu M-au ascultat,

Nici n-au răspuns când i-am chemat!”

18Și Ieremia-a zis celor

Din casa Recabiților:

„Domnul oștirilor – Acel

Ce-i Dumnezeu în Israel –

În felu-acesta a vorbit:

„Pentru că voi ați împlinit

Poruncile lui Ionadab –

Care e fiul lui Recab

Și care este, totodată,

Pentru al vostru neam, drept tată –

19Iată ce-a hotărât Acel

Ce-i Dumnezeu în Israel

Și Domn al oștii: „Ionadab –

Cel care-i fiul lui Recab –

Întotdeauna va avea

Urmași ai săi, în fața Mea!”