1 Împărați 15 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Abiam

1De optsprezece ani ședea

În Israel, și-mpărățea

Ieroboam – acela care,

Părinte, pe Nebat, îl are –

Când Abiam, drept împărat,

În Iuda fost-a așezat.

2În ce-o privește pe-a lui mamă,

Știut e că, Maca, se cheamă,

Iar ea este aceea care,

Pe-Abisalom, drept tată-l are.

El, la Ierusalim, a stat,

Timp de trei ani, ca împărat.

3Precum făcuse tatăl său,

El a făcut ce este rău,

Mereu, în fața Domnului,

Și-n acest fel, inima lui

Nu a fost Domnului predată –

Ca a lui David – al său tată.

4Doar pentru David, Dumnezeu

Lăsă-n Ierusalim, mereu,

O mică rază de lumină.

În ăst fel, a putut să vină

În locul său – ca împărat –

Al său fecior și-a fost lăsat

Ierusalimul în picioare.

5Cât a trăit David sub soare,

El, pentru Domnul, a făcut

Tot ceea ce-I era plăcut,

Umblând pe calea Domnului

Și împlinind porunca Lui.

Numai o dată a greșit,

Atunci când a păcătuit

Față de al său slujitor –

Din ramura Hetiților –

Cari Urie era chemat.

6Război a fost, neîncetat,

Între țara lui Roboam

Și cea a lui Ieroboam.

7Dar toate câte-au fost făcute

De Abiam, nu sunt trecute

În cărțile Cronicilor

Ce sunt ale-mpăraților

Cari peste Iuda au domnit?

Atâta timp cât a trăit,

Război făcuse Abiam

Cu oastea lui Ieroboam.

8Când Abiam a adormit,

A fost și el adăugit

Părinților ce i-a avut.

Al său mormânt a fost făcut

Chiar în cetatea cea pe care,

David, al său părinte-o are.

Asa

9De douăzeci de ani ședea,

În Israel, și-mpărățea

Ieroboam, când așezat

Fusese Asa împărat,

În Iuda, peste-al său popor.

10Asa a fost cârmuitor

Un timp îndelungat. Astfel,

Ani patruzeci și unu, el

Fosta-n Ierusalim aflat,

Pe scaunul de împărat.

În ce-o privește pe-a lui mamă,

Știut e că, Maca, se cheamă,

Iar ea este aceea care,

Pe-Abisalom, părinte-l are.

11Asa, mereu, doar a făcut

Ceea ce Îi era plăcut,

Lui Dumnezeu. I-a scos afară

12Pe sodomiți, din a lui țară.

Toți idolii ce i-au cioplit

Părinții săi, i-a nimicit.

13În urmă, chiar pe a lui mamă –

Aceea cari, Maca, se cheamă –

Când Astarteei i-a-nchinat

Un idol, s-a înfuriat.

N-a mai lăsat-o la domnie,

Împărăteasă ca să fie,

Iar al ei idol l-a sfărmat,

L-a ars și-apoi l-a aruncat

În apele Chedronului.

14Cu toate că inima lui

Fusese lângă Dumnezeu

Spre-a-I împlini voia, mereu,

Totuși el n-a făcut să piară

Și înălțimile din țară.

15Lucruri ce fost-au hărăzite

De tatăl său – sau pregătite

De către el – Asa le-a dus

Și-n Casa Domnului le-a pus.

Astfel, în ea, el așezase

Aur, argint și multe vase.

Războiul dintre Asa și Baeșa

16Asa, războaie, a purtat,

Cu-al lui Israel împărat

Care Baeșa s-a numit.

17Baeșa-n Iuda a venit.

În Rama el și-a așezat

Oștirea și n-a mai lăsat

Să intre-n a lui Asa țară,

Pe nimeni, sau să iasă-afară.

18Din visteria casei lui

Și din a Casei Domnului,

Asa, argintul, l-a luat

Și aurul și-apoi a dat

Totul, la slugile pe care

Trimisu-le-a în graba mare

La Ben-Hadad – cel ce ședea

Peste întreagă Siria –

Căci la Damasc, încoronat

Fusese, ca și împărat.

El îi e fiu lui Tabrimon,

Cari fiu îi e lui Hezion.

Solii, la Ben-Hadad, s-au dus

Și în acest fel ei i-au spus:

19„De la al nostru împărat –

Asa – în Iuda-ncoronat,

Noi ți-am adus acest cuvânt:

„Haide să facem legământ,

Asemenea celui avut

De-ai noști’ părinți, la început.

Un dar, acuma îți trimit,

Căci să te rog vreau – negreșit –

Ca legământul încheiat

Cu-al lui Israel împărat,

Să-l rupi, pentru ca eu, astfel,

Să pot a mă scăpa de el.

Atunci, Baeșa – știu prea bine –

Se va îndepărta de mine.”

20Când Ben-Hadad daru-a primit,

Pe loc, cu Asa s-a-nvoit

Și a trimis oștirea lui

În contra Israelului.

Oastea, în Dan, a pogorât,

În Chineret a tăbărât

Și-n toată țara cea pe care

Neftali-n stăpânire-o are.

Și Ionul a mai fost lovit;

Și-Abel-Bet-Maca, la sfârșit.

21Când a văzut ce s-a-ntâmplat,

Baeșa-ndată și-a chemat,

Oastea din Rama, iar apoi,

A dus-o-n Tirța, înapoi.

22Asa, la sine, a chemat

Toți oamenii cari s-au aflat

În Iuda, iar apoi s-au dus

La Rama, de unde-au adus

Lemnul și piatra ce-o lăsase

Baeșa când oastea-și chemase.

Cu lemnul astfel dobândit,

Cu pietrele ce le-a găsit,

Asa, spre Ghibea cea pe care

Țara lui Beniamin o are,

S-a îndreptat și-a întărit-o,

Iar când lucrarea a sfârșit-o,

El, către Mițpa, a pornit

Și-ale ei ziduri a-ntărit.

23Dar toate câte-au fost făcute

De către Asa, nu-s trecute

În cărțile Cronicilor

Ce sunt ale-mpăraților

Care în Iuda au domnit?

Când Asa a îmbătrânit,

Lovit a fost de-o boală care

Îl atacase la picioare

24În urmă, când a adormit,

A fost și el adăugit,

Părinților ce i-a avut.

Mormântul său a fost făcut

Chiar în cetatea cea pe care,

David, al său părinte-o are.

În locul lui, drept împărat,

A fost al său fiu, Iosafat.

Domnia lui Nadab

25După Ieroboam venise

Nadab – al său fiu – și domnise

Peste poporul Israel.

Doi ani împărățit-a el.

Nadab atunci când s-a urcat

Pe scaunul de împărat,

Asa doi ani de zile-avea,

De când în Iuda-mpărățea.

26Nadab, la fel ca tatăl său,

Făcut-a doar ce este rău,

Față de Domnul, după el

Trăgând întregul Israel.

27Baeșa-apoi – acela care,

Pe Ahia, părinte-l are,

Fiind din Israel ieșit –

În contra lui a uneltit.

Pe când Nadab având cu el

Oștirile lui Israel,

Era la Ghibeton aflat,

Pe care l-a împresurat –

Căci Ghibeton și-al său popor

Erau ai Filistenilor –

Asupra lui, a tăbărât

Baeșa și l-a omorât.

28Al treilea an se dovedea,

În care Asa-mpărățea.

După Nadab, ca împărat,

Baeșa s-a înscăunat.

29El i-a ucis pe-acei pe care

Ieroboam în casă-i are.

N-a scăpat nimeni, negreșit,

Căci prin Baeșa s-a-mplinit,

Astfel, cuvântul Domnului,

Pe care, prin prorocul Lui –

Prin Ahia, cari locuise

La Silo – Domnul îl vestise.

30Tot ceea ce s-a întâmplat,

Din pricină-i că în păcat,

Ieroboam a tras, astfel,

Întreg poporul Israel.

31Dar toate câte le-a făcut

Nadab, oare nu s-au trecut

În cărțile Cronicilor

Ce sunt ale-mpăraților

Cari au domnit în Israel?

32Baeșa a purtat și el,

Cu împăratul Asa-apoi –

Cât a trăit – un lung război.

Domnia lui Baeșa

33Asa, trei ani, a împlinit

Ca împărat, când a venit

Baeșa drept conducător

Peste-al lui Israel popor.

Baeșa e acela care,

Pe Ahia, drept tată-l are.

Ani douăzeci și patru-a stat,

În Israel, ca împărat.

34Ca și înaintașul său,

El a făcut ce este rău

Față de Domnul, căci urmase

Calea pe care o lăsase

Ieroboam, iar după el,

A tras întregul Israel.