Psalmii 83 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Psalmu-i de-Asaf alcătuitȘi o cântare s-a vădit

1Să nu taci Doamne! Să vorbești!

Nicicând să nu Te odihnești!

2Căci iată că oamenii răi –

Cari se vădesc vrăjmași ai Tăi –

Se tot frământă ne-ncetat

Și capetele și-au ‘nălțat

Cei care Te urăsc. Vorbesc

3Toți, împreună, și urzesc

Planuri pline de vicleșug,

Pe-al Tău popor să-l prindă-n jug.

Ei – împotriva celor care

Îi ocrotești fără-ncetare –

Se-adună și se sfătuiesc

Și-n felu-acesta glăsuiesc:

4„Veniți ca să îi nimicim!

Nicicând să nu mai auzim,

În lume, despre neamu-acel,

Cari este al lui Israel!

5Toți, într-o inimă doar, sânt

Și-n contra Ta fac legământ:

6Al lui Edom neam, Moabiții

Și-asemenea Ismaeliții;

Hagareniții i-au urmat;

7Ghebal s-a mai alăturat;

Amon și Amelec urmară,

Și Filisteni-au venit iară,

Cu-ai Tirului locuitori.

Lângă acești asupritori,

8Asiria s-a așezat,

Iar al ei braț l-a-mprumutat

Copiilor celor pe care,

Urmași, în lume, Lot îi are.

9Fă-le așa cum am văzut,

Lui Madian că i-ai făcut,

Sau lui Sisera. Fă-le-apoi,

Așa precum văzut-am noi

Că lui Iabin i-ai mai făcut,

Atuncea când el a șezut

La apele pârâului

Cari sunt ale Chisonului.

10Fă-le asemenea celor

Care-au pierit lângă En-Dor,

Încât ajuns-au un gunoi,

De îngrășat pământu-apoi.

11De-asemenea, celor pe cari

Îi au aceștia, drept mai mari,

Fă-le la fel ca lui Oreb

Sau cum i-ai făcut lui Zeeb.

Fă cum făcut-ai tuturor,

Cari fost-au domnitori ai lor,

Sau cum Zebah a pătimit,

Ori cum Țalmuna a pățit!

12Căci ei își zic: „Să mergem noi,

Să punem mâna mai apoi,

Pe locuințele pe care,

Acuma, Dumnezeu le are!”

13Ca praful fă-i, Doamne, să fie,

Ca paiul dus de vijelie,

14Ca focul care se-ntețește

Și cari pădurea mistuiește,

Ca flacăra care se-ntinde

Și care munții îi cuprinde!

15Cu vijelii să-i urmărești,

Iar cu furtuni să-i îngrozești!

16Le umple fața de rușine,

Ca să Te caute pe Tine

Și-apoi, cât vor trăi pe lume,

Să caute Sfântul Tău Nume!

17Fă-i ca să fie rușinați

Și pe vecie-nspăimântați!

Rușinea să le umple iară,

Obrazurile și să piară!

18Astfel, să știe că mereu,

Doar Tu Doamne ești Dumnezeu,

Că „Domnul” este al Tău Nume

Și ești Cel Prea Înalt, în lume.