Leviticul 3 - Biblia ?n versuri 2014（BIV2014）

Jertfele de mulțumire

1„Atunci când cineva va vrea,

Ca Domnului un dar să-I dea,

Drept jertfă pentru mulțumire,

E necesar să aibă știre

Cum trebuie-a fi pregătită.

De-i din cireadă dăruită,

Să ia o parte bărbătească –

Sau chiar o parte femeiască –

Din animalele din jur,

Dar fără de nici un cusur.

Să vină-apoi, cu jertfa lui,

S-o pună-n fața Domnului.

2Când are să-l înfățișeze,

Pe capul lui, să își așeze

Mâna – în fața cortului –

Și-acolo-apoi – la ușa lui –

Să îl înjunghie, de-ndat’.

Sângele îi va fi luat,

De preoți, care – precum știi –

Vor fi ai lui Aron copii.

Ei vor stropi, peste altar,

Cu sângele acelui dar.

3Din jertfa ce-a fost dăruită,

Să ia drept – jertfă mistuită

De foc ‘naintea Domnului –

Grăsimea dobitocului,

Aflată peste măruntaie.

De-asemenea, să se mai taie

Grăsimea ce ține de ele –

De măruntaiele acele –

4Cei doi rărunchi, grăsimea lor,

Apoi grăsimea coapselor

Și prapurul de pe ficat.

Acesta trebuie luat

Cu totul, căci va fi desprins

De la rărunchi, unde e prins.

5Preoți-apoi, care – cum știi,

Vor fi ai lui Aron copii –

Au să le-așeze peste jar,

Pe focul făcut pe altar,

Deasupra arderii de tot.

Această jertfă, o socot

Adusă-n fața Domnului

Și arsă-n para focului,

Prin care, un miros, plăcut,

Lui Dumnezeu, Îi e făcut.

6Atunci când cineva va vrea,

Ca Domnului un dar să-I dea,

Drept jertfă pentru mulțumire,

E necesar să aibă știre,

Cum trebuie-a fi pregătită.

Dacă-i din turmă dăruită,

Să ia o parte bărbătească –

Sau chiar și una femeiască –

Din animalele din jur,

Dar fără de nici un cusur.

7Dacă jertfa va fi un miel,

La Domnul, să vină cu el.

8Când are să-l înfățișeze,

Pe capul lui, să își așeze

Mâna – în fața cortului –

Și-acolo-apoi – la ușa lui –

Să îl înjunghie de-ndat’.

Sângele îi va fi luat

De preoți, care – precum știi –

Vor fi ai lui Aron copii.

Ei vor stropi, peste altar,

Cu sângele acelui dar.

9Din jertfa ce-a fost dăruită,

Să ia, drept parte mistuită

De foc ‘naintea Domnului,

Toată grăsimea mielului,

Precum și coada lui, pe care

O vor desprinde din spinare.

Va trebui să se mai taie

Grăsimea de pe măruntaie,

10Rărunchii cu grăsimea lor,

Apoi grăsimea coapselor

Și prapurul de pe ficat.

Acesta trebuie luat

Cu totul, căci va fi desprins

De la rărunchi, unde e prins.

11Tot ce se ia din acest dar,

Ars o să fie, pe altar,

De către preot. Vreau să știți

Că tot ceea ce-o să jertfiți

Este mâncarea potrivită

Pentru o jertfă mistuită

De către para focului,

Adusă-n fața Domnului.

12Dacă aduce cineva

Un dar, lui Dumnezeu, cumva,

Și e o capră – darul lui –

S-o ducă-n fața Domnului.

13Când are s-o înfățișeze,

Pe capul ei, să își așeze

Mâna – în fața cortului –

Și-acolo-apoi – la ușa lui –

Să o înjunghie de-ndat’.

Sângele ei va fi luat,

De preoți, care – precum știi –

Vor fi ai lui Aron copii.

Ei vor stropi, peste altar,

Cu sângele acestui dar.

14Din jertfa ce-a fost dăruită,

Să ia, drept parte mistuită

De foc ‘naintea Domnului,

Grăsimea dobitocului,

Aflată peste măruntaie.

De-asemenea, să se mai taie

Grăsimea ce ține de ele –

De măruntaiele acele –

15Cei doi rărunchi, grăsimea lor,

Apoi grăsimea coapselor

Și prapurul de pe ficat.

Acesta trebuie luat

Cu totul, căci va fi desprins

De la rărunchi, unde e prins.

16Tot ce se ia, din acest dar,

Ars o să fie, pe altar,

De către preot. Vreau să știți

Că tot ceea ce-o să jertfiți

Este mâncarea potrivită,

Pentru o jertfă mistuită

De către para focului

Adusă-n fața Domnului,

Prin care, un miros plăcut,

Lui Dumnezeu, I s-a făcut.

Grăsimea dobitocului,

Toată, este a Domnului.

17Aceasta, vreau ca să se știe,

Că e o lege, pe vecie,

Pe care să o țineți voi

Și toți urmași voștri-apoi,

În orice loc aveți să fiți

Și-oriunde o să locuiți.

Cu nici un chip, să nu mâncați

Grăsimi, sau sânge să gustați!”