1‘Ona fetalai atu lea o Iesu ‘iā te i latou i fa‘ata‘oto, “Na totō e le tasi tagata le tōvine, ‘ua ia si‘osi‘oina i le pā, ‘ua ‘eli fo‘i le mea e tali ai le suāvine, ‘ua fai fo‘i le ‘olo, ‘ua tu‘uina atu i ē galulue i vine, ‘ona alu malaga lea o ia i le nu‘u ‘ese.
‘O le ma‘a na lafoa‘iina e tufuga fai fale,
‘ua fai lea ma ma‘a tulimanu aupitoaluga;
11o le mea lea na faia e le Ali‘i,
tatou te ofo ai pe a tatou va‘ava‘ai atu i ai?’”
12‘Ona latou fia pu‘e ai lea ‘iā te ia, a ‘ua latou matata‘u i le vao tagata; auā ‘ua latou iloa, na ia fa‘atū le fa‘ata‘oto ‘iā te i latou; ‘ua latou tu‘ua o ia, ‘ae ō ‘ese.
O le Fesili i le Totōgiina o Taulaga(Mata 22.15-22; Luka 20.20-26)13‘Ona latou ‘a‘auina mai lea ‘iā te ia nisi o le ‘au faresaio ma nisi o le ‘au Herotiano, latou te mailei ‘iā te ia i ana ‘upu.
14‘Ua latou o‘o mai, ‘ona fa‘apea mai lea ‘iā te ia, “Le a‘oa‘o e, ‘ua matou iloa ‘ua e fa‘amao‘i lava, ma ‘ua e lē mata‘u i se tasi, auā ‘ua e lē fa‘ailogaina se tagata; ‘ae peita‘i ‘ua e a‘oa‘o fa‘amaoni lava, i le ala o le Atua; pe sā ‘ea ‘ona avatu le taulaga ‘iā Kaisara pe leai? A matou avatu ‘ea? Pe matou te lē avatu?”
15A ‘ua silafia e ia lo latou fa‘afiaamiotonu, ‘ona fetalai atu ai lea ‘iā te i latou, “Se a le mea tou te tofotofo mai ai ‘iā te a‘u? ‘Inā ‘aumai ia ‘iā te a‘u se tenari, se‘i ‘ou matamata i ai.”
16‘Ona latou avane lea. ‘Ona fetalai atu lea o ia ‘iā te i latou, “O ai ‘ea e ona lenei fa‘atagata, ma lenei tusi?”
‘Ona latou fai mai lea ‘iā te ia, “O Kaisara.”
17‘Ona tali atu lea o Iesu ‘iā te i latou, “‘Inā avatu ia o mea a Kaisara ‘iā Kaisara; ‘ia avatu fo‘i mea a le Atua i le Atua.”
‘Ona latou ofo ai lea ‘iā te ia.
O le Fesili e Uiga i le Toetū A‘e(Mata 22.23-33; Luka 20.27-40)18‘Ona ō mai lea ‘iā te ia o satukaio, o ē tāofi, e leai se toetū; ‘ua latou fesili mai ‘iā te ia ‘ua fa‘apea mai,
32‘Ona fai mai lea o le tusi‘upu ‘iā te ia, “Mālie a oe le a‘oa‘o e, o le tonu lea ‘ua e fetalai mai ai; ‘auā e to‘atasi lava le Atua; e leai lava se tasi ‘ua nā o ia.’
34‘Ua silafia e Iesu ‘ua tali mai o ia ma le atamai, ‘ona fetalai atu lea ‘iā te ia, “‘E te lē vāvā mamao oe ma le mālō o le Atua.”
Talu ai ‘ua lē toe fa‘amalosi se tasi e fesili ‘iā te ia.
O le Fesili e Uiga i le Mesia(Mata 22.41-46; Luka 20.41-44)35‘Ua a‘oa‘o Iesu i le malumalu, ‘ona fetalai atu lea o ia, “Pe fa‘apefea ‘ona fai mai o le ‘au tusi‘upu, o le Keriso o le atali‘i ia o Tavita?
36Auā ‘ua fai mai Tavita lava a o i ai o ia i le Agaga Pa‘ia,
‘‘Ua fetalai mai le Ali‘i i lo‘u Ali‘i,
“‘Ia e nofo i lo‘u itū taumatau,
se‘ia ‘ou faia ē ‘ua ita mai ‘iā te oe ma mea e tu ai ou vae.”’
37O lenei, ‘ua ta‘ua o ia e Tavita lava, o le Ali‘i; pe fa‘apefea ‘ona ‘avea o ia mōna atali‘i?”
‘Ua fa‘alogo fo‘i ma le fiafia le motu o tagata e to‘atele ‘iā te ia.
O Lapata‘iga a Iesu i le ‘au Tusi‘upu(Mata 23.1-36; Luka 20.45-47)38‘Ua fetalai atu fo‘i o ia ‘iā te i latou i lana a‘oa‘o atu, “‘Ia ‘outou i le ‘au tusi‘upu, o ē ‘ua fia evaeva ma ‘ofu tātapuvae, ma ‘ia alofaina i latou i malae,
39‘ua fia maua fo‘i nofoa sili i sunako, ma mea sili e ta‘oto ai i faigā‘ai.
40‘Ua latou fa‘auma fale a fafine ‘ua oti a latou tane, ma fa‘alevaleva le tatalo e fai ma ufiufi, e atili ai ‘ona fa‘asalaina o i latou.”
O le Taulaga a le Fafine ‘ua oti lana Tane(Luka 21.1-4)41Sa nofo Iesu e feagai ma le mea e teu ai tupe, ‘ua silafia fo‘i e ia le vao tagata o lafo tupe i le mea e teu ai tupe; e to‘atele fo‘i o ē mau‘oa, ‘ua tele a latou ‘ua lafo i ai.
42‘Ua alu ane fo‘i le tasi fafine mativa ‘ua oti lana tane, ‘ua lafo ane ai tupe iti e lua, o le kotane e tasi ia.
43‘Ona vala‘au atu lea o ia i ona so‘o, ‘ua fetalai atu ‘iā te i latou, “E moni, ‘ou te fai atu ‘iā te ‘outou, o mea a lenā fafine mativa ‘ua oti lana tane ‘ua lafo i le mea e teu ai tupe, ‘ua sili ia ‘iā latou uma na lafo i ai.
44Auā o i latou uma, ‘ua latou lafo nisi mea mai a latou mea ‘ua tele; a o ia ‘ua mativa ‘ua ia lafo ana mea uma sa ‘iā te ia, o ana mea uma e ola ai.”
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.