2 Macabei 10 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Purificarea templului

1[Iúda] Macabéul și cei care erau cu el, sub călăuzirea Domnului, au luat înapoi templul și cetatea.

2Au dărâmat altarele construite de străini în piață și sanctuarele.

3Au purificat templul, au făcut un alt altar și, scăpărând cremene, au luat foc de la ele, au adus jertfe după un răstimp de doi ani. tămâie, candele și au așezat pâinile punerii înainte.

4După ce au făcut acestea, l-au rugat pe Domnul căzând la pământ să nu-i mai lase să cadă în astfel de nenorociri și, chiar dacă vor mai păcătui vreodată, să fie pedepsiți de el cu blândețe, dar să nu fie dați pe mâna neamurilor blasfemiatoare și barbare.

5Chiar în ziua în care templul fusese profanat de străini, în aceeași zi s-a întâmplat purificarea templului: în ziua a douăzeci și cincea a aceleiași luni, care este Casléu.

6Au celebrat cu bucurie timp de opt zile, ca la Corturilor, amintindu-și că puțin timp mai înainte Sărbătoarea Corturilor în munți și peșteri precum animalele sălbatice.

7Și, având toiege, ramuri verzi și de palmier, înălțau imnuri celui care a dus la bun sfârșit purificarea locului său.

8Au stabilit prin hotărâre comună și prin vot, pentru tot neamul iudeilor, să celebreze în fiecare an aceste zile.

VI. LUPTA LUI IÚDA ÎMPOTRIVA POPOARELOR VECINEÎnceputul domniei lui Antióh Eupátor

9Acesta a fost sfârșitul lui Antióh, cel numit Epifánul.

10Acum vom prezenta cele întâmplate sub Antióh Eupátor, fiul nelegiuitului, limitându-ne la nenorocirile legate de războaie.

11Acesta, după ce a primit domnia, l-a numit ca mare strateg pe Lýsias peste treburile din Celesíria și Fenícia.

12Ptoleméu, numit Macrón, cel dintâi în a respecta dreptatea față de iudei din cauza nedreptății la care fuseseră supuși, încercase să se poarte pașnic cu ei.

13Când a fost acuzat de către prieteni la Eupátor și auzind de fiecare dată că este trădător, întrucât părăsise Cíprul, care-i fusese încredințat de Filométor, și trecuse de partea lui Antióh Epifánul, pentru că nu-și mai putea ține autoritatea, și-a luat viața otrăvindu-se.

Górgias și fortărețele idumée

14Apoi Górgias a devenit strategul acestor locuri, ținea mercenari și cu orice ocazie făcea război împotriva iudeilor.

15În același timp, și iduméii, care stăpâneau fortărețe bine situate, îi hărțuiau pe iudei și, primindu-i pe fugarii din Ierusalím, încercau să întrețină războiul.

16Dar cei care erau cu Macabéul, făcând rugăciuni, l-au rugat pe Domnul să le fie aliat și s-au năpustit asupra fortărețelor iduméilor;

17atacându-le puternic, le-au cucerit; au ținut piept tuturor celor care erau pe zid și i-au ucis pe cei care le cădeau. au fost nu mai puțin de douăzeci de mii.

18Nu mai puțin de nouă mii au fugit în două turnuri întărite, având toate cele necesare pentru asediu.

19[Iúda] Macabéul i-a lăsat pentru a asedia locurile pe Símon și pe Iosíf, precum și pe Zahéu și pe cei care erau împreună cu el, suficienți pentru asediu, iar el a plecat.

20Dar cei care erau cu Símon, atrași de argint, au fost înduplecați cu bani – șaptezeci de mii de drahme

– de unii dintre cei care erau în turnuri și le-au permis unora să fugă.

21Când Macabéului i s-au adus la cunoștință cele întâmplate, a adunat căpeteniile poporului, acuzându-le că și-au vândut frații pentru argint dându-le drumul dușmanilor împotriva lor.

22I-a ucis pe acești trădători și a cucerit îndată cele două turnuri.

23Pentru că toate îi reușeau armele, a nimicit în cele două mai mult de douăzeci de mii.

Iúda îl învinge pe Timotéi și pune stăpânire pe Ghézer

24Timotéi, cel care fusese înfrânt mai înainte de iudei, adunând armate străine în număr mare și strângând nu puțini cai aduși din Asia, a venit ca să cucerească Iudéea.

25Cei din jurul Macabéului, la apropierea lui, se rugau lui Dumnezeu punându-și cenușă pe capete și încingându-se cu sac.

26Căzând la picioarele altarului, îl rugau să se îndure de ei și să fie dușmanul dușmanilor lor și potrivnicul potrivnicilor lor, așa cum spunea legea.

27Când au terminat rugăciunea, au luat armele și au ieșit din cetate o bună bucată de drum și, când s-au apropiat de dușmani, s-au oprit.

28Chiar la răsăritul soarelui, cele două armate s-au ciocnit: unii având garanție a succesului și a victoriei, pe lângă curaj, încrederea în Domnul, în timp ce pe ceilalți îi determina doar furia.

29Când bătălia era în toi, le-au apărut dușmanilor din cer cinci bărbați magnifici pe cai cu frâie de aur care s-au așezat în fruntea iudeilor.

30Luându-l pe Macabéu la mijloc și acoperindu-l cu armurile lor, îl păzeau să nu fie străpuns, iar asupra potrivnicilor aruncau trăsnete și fulgere. Pentru aceasta,, copleșiți de orbire, se împrăștiau într-o deplină confuzie.

31Au fost uciși douăzeci de mii cinci sute de și șase sute de călăreți.

32Însuși Timotéi a fugit în fortăreața numită Gazára, care era foarte bine păzită. Acolo era strateg Hairéas.

33Cei care erau cu Macabéul au asediat cu elan fortăreața timp de patru zile.

34Cei din interior, încrezători în tăria locului, pronunțau blasfemii peste măsură și aruncau cuvinte nelegiuite.

35Când s-a ivit ziua a cincea, douăzeci de tineri dintre cei care erau cu Macabéul, aprinși de mânie din cauza blasfemiilor, s-au cățărat cu curaj pe zid și cu o furie de fiară îi loveau pe cei care le cădeau.

36Alții, la fel, cățărându-se, i-au atacat pe cei dinăuntru printr-o manevră de diversiune, au dat foc turnurilor, au aprins ruguri și i-au ars de vii pe blasfemiatori., după ce au dărâmat porțile și au făcut să intre restul, au pus mâna pe cetate.

37I-au ucis pe Timotéi, care se ascunsese într-o cisternă, pe Hairéas, fratele lui, și pe Apolofanes.

38După ce au făcut acestea, l-au binecuvântat cu imnuri și cu laude pe Domnul cel Mare, care făcuse bine Israélului și-i dăduse victorie.