1După moartea lui Iósue, fiii lui Israél l-au întrebat pe Domnul: „Cine va urca primul pentru noi la canaaneéni ca să lupte cu ei?”.
2Domnul a răspuns: „Să urce Iúda; iată, dau țara în mâna lui!”.
3Iúda i-a zis fratelui său Simeón: „Urcă împreună cu mine în teritoriul care mi-a căzut la sorți ca să luptăm împotriva canaaneénilor și voi merge și eu în teritoriul care ți-a căzut la sorți!”. Și Simeón a mers cu el.
4Iúda a urcat și Domnul i-a dat pe canaaneéni și pe ferezéi în mâna lor; l-au lovit pe Bézec, zece mii de oameni.
5L-au găsit pe Adoní-Bézec la Bézec; au luptat împotriva lui și i-au bătut pe canaaneéni și pe ferezéi.
6Adoní-Bézec a fugit; ei l-au urmărit, l-au prins și i-au tăiat degetele mari de la mâini și de la picioare.
7Adoní-Bézec a zis: „Șaptezeci de regi cu degetele mari de la mâini și de la picioare tăiate adunau sub masa mea. Așa cum am făcut eu, tot așa îmi răsplătește Dumnezeu”. L-au adus la Ierusalím și a murit acolo.
8Fiii lui Iúda au luptat împotriva Ierusalímului și l-au capturat; l-au trecut prin ascuțișul sabiei și au dat foc cetății.
9Apoi fiii lui Iúda au coborât și au luptat împotriva canaaneénilor care locuiau în ținutul muntos, spre sud, și în Șefeláh.
10Iúda a mers împotriva canaaneénilor care locuiau în Hebrón – al cărui nume înainte era Chiriát-Árba – și i-a lovit pe Șeșái, pe Ahimán și pe Talmái.
11De acolo a mers împotriva locuitorilor din Debír. Numele Debír, mai înainte, era Chiriát-Séfer.
12Cáleb a zis: „Celui care va lovi Chiriát-Séfer și o va captura, i-o voi da de soție pe Acsá, fiica mea”.
13A capturat-o Otniél, fiul lui Chenáz, fratele cel mai mic al lui Cáleb; și Cáleb i-a dat-o pe Acsá, fiica lui, de soție.
14Când ea a venit, l-a sfătuit să ceară un ogor de la tatăl ei. Ea a coborât de pe măgar, iar Cáleb i-a zis: „Ce-i cu tine?”.
15Ea a zis: „Dă-mi o binecuvântare! Întrucât mi-ai dat un pământ secetos, dă-mi și izvoare de apă!”. Iar Cáleb i-a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos.
16Fiii lui Chení, socrul lui Moise, au urcat împreună cu fiii lui Iúda din Cetatea Palmierilor în pustiul lui Iúda, care este la sud de Arád: s-au dus și au locuit cu poporul.
17Iúda și Simeón, fratele lui, au mers și i-au lovit pe canaaneénii care locuiau în Țefát. Au nimicit-o și au dat cetății numele de Hormá.
18Iúda a capturat Gáza și teritoriul ei, Așchelón și teritoriul său și Ecrón și teritoriul lui.
19Domnul a fost cu Iúda, iar Iúda a luat în stăpânire ținutul muntos; dar nu a putut să-i alunge pe locuitorii din vale, pentru că aveau care de fier.
20I-au dat lui Cáleb Hebrón, după cum spusese Moise. El i-a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Anác.
21Dar fiii lui Beniamín nu i-au alungat pe iebuséii care locuiau în Ierusalím, iar iebuséii au locuit cu fiii lui Beniamín în Ierusalím până astăzi.
Ocuparea părții centrale a Canaánului22Casa lui Iosíf a urcat și ea împotriva Bétel și Domnul a fost cu ea.
23Casa lui Iosíf a cercetat Bétel, al cărui nume era înainte Luz.
24Străjerii au văzut un om care ieșea din cetate și i-au zis: „Arată-ne intrarea în cetate și vom avea milă de tine”.
25El le-a arătat intrarea în cetate. Ei au trecut cetatea prin ascuțișul sabiei; dar pe omul și toată familia lui i-au lăsat să plece.
26Omul s-a dus în țara hetéilor, a zidit o cetate și i-a pus numele Luz. Acesta este numele ei până în ziua de azi.
Ocuparea părții de nord a Canaánului27Manáse nu i-a alungat pe cei din Bet-Șeán și din satele lui, nici pe cei din Taanác și din satele lui, nici pe locuitorii din Dor și din satele lui, nici pe locuitorii din Ibleám și din satele lui, nici pe locuitorii din Meghído și din satele lui; canaaneénii au vrut să locuiască în ținutul acesta.
28Când Israél a devenit puternic, i-a supus pe canaaneéni unui tribut, dar nu i-a alungat.
29Efraím nu i-a alungat pe canaaneénii care locuiau la Ghézer și canaaneénii au locuit în mijlocul lui, la Ghézer.
30Zabulón nu i-a alungat pe locuitorii din Chitrón, nici pe locuitorii din Nahalól și canaaneénii au locuit în mijlocul lui, dar au fost supuși unui tribut.
31Așér nu i-a alungat pe locuitorii din Aco, nici pe locuitorii din Sidón, nici pe cei din Ahláb, din Aczíb, din Hélba, din Afíc și din Rehób;
32[Fiii] lui Așér au locuit în mijlocul canaaneénilor – locuitori ai țării – pentru că nu i-au alungat.
33Neftáli nu i-a alungat pe locuitorii din Bet-Șémeș, nici pe locuitorii din Bet-Anát și a locuit în mijlocul canaaneénilor – locuitorii țării –, dar locuitorii din Bet-Șémeș și cei din Bet-Anát au fost supuși unui tribut.
34Amoréii i-au împins pe fiii lui Dan spre ținutul muntos pentru că nu i-au lăsat să coboare în vale.
35Amoréii au vrut să locuiască la Har-Héres, la Aialón și la Șaalbím, dar mâna casei lui Iosíf a apăsat asupra lor și au fost supuși unui tribut.
36Hotarul amoréilor era de la urcușul Acrabím, de la Séla în sus.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.