1Cine este cel care vine din Edóm
cu haine viu colorate, din Bóțra?
El, mândru în hainele lui,
oprimă prin marea lui putere.
Eu, cel care vorbesc cu dreptate
și sunt mare ca să mântuiesc.
2De ce sunt roșii hainele tale
și veșmintele tale,
ca ale celui care strivește în teasc?
3Eu singur le-am călcat în teasc
și dintre popoare nu era nimeni cu mine.
Le-am călcat în mânia mea
și le-am zdrobit în furia mea.
Sângele lor a țâșnit pe hainele mele
și toată îmbrăcămintea mea mi-am pătat-o.
4Căci în inima mea era o zi de răzbunare
și anul celor răscumpărați
ai mei a venit.
5Am privit, dar nu era nimeni
care să ajute,
m-am mirat: nu era nimeni
care să sprijine.
De aceea, brațul meu m-a salvat
și furia mea, ea m-a sprijinit.
6În mânia mea am călcat popoare
în picioare
și le-am îmbătat în furia mea.
Și am făcut să curgă sângele lor
în pământ.
Meditație asupra istoriei lui Israél7Voi face să se amintească bunătatea
Domnului și lauda Domnului,
după toate câte ni le-a făcut Domnul,
ca și multul bine pentru casa lui Israél,
pe care le-a făcut după marea sa
îndurare și în bunătatea lui.
8El a zis: „Cu adevărat ei sunt poporul meu,
fii care nu spun minciună”.
El a fost pentru ei mântuire
9în toate strâmtorările lor.
Erau în strâmtorare
și îngerul dinaintea lui i-a mântuit:
pentru dragostea lui și pentru mila lui,
el i-a răscumpărat,
i-a ridicat și i-a purtat
în zilele de odinioară.
10Dar ei s-au revoltat și l-au întristat
pe Duhul său cel Sfânt;
el s-a întors împotriva lor ca dușman
și el însuși
a luptat împotriva lor.
11Și-a amintit de zilele de odinioară,
de Moise și de poporul său.
Unde este cel care i-a scos din mare
cu păstorii turmei sale?
Unde este cel care a pus în ei
Duhul său cel Sfânt?
12El l-a făcut să meargă la dreapta sa
pe Moise, brațul splendorii sale,
și a despicat apele înaintea lor,
ca să-i facă un nume veșnic;
13i-a făcut să meargă prin abisuri
ca pe cal în pustiu și nu s-au poticnit.
14Cum coboară o cireadă în vale,
așa le-a dat odihnă Duhul Domnului,
tot așa ai călăuzit poporul tău
ca să-ți faci un nume măreț.
15Privește din cer și vezi din
locuința sfințeniei și a splendorii tale!
Unde sunt zelul și puterea ta?
S-au restrâns oare freamătul tău
și îndurarea ta față de mine?
16Căci ești tatăl nostru;
Abrahám nu ne-a cunoscut
și Israél nu ne-a luat în seamă.
Tu, Doamne, ești tatăl nostru;
numele tău este „Răscumpărătorul
nostru” din veșnicie.
17De ce, Doamne, ne-ai făcut
să rătăcim de la căile tale
și ne-ai împietrit inima
ca să nu se teamă de tine?
Întoarce-te de dragul slujitorilor tăi,
al triburilor moștenirii tale!
18Pentru puțin timp
a stăpânit poporul tău cel sfânt;
adversarii tăi au călcat
în picioare sanctuarul tău.
19Am devenit de demult cei asupra
cărora nu ai stăpânit și peste care
nu a fost invocat numele tău.
O, dacă ai despica cerurile și ai coborî!
Munții s-ar topi înaintea ta,
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
