1Fiilor, ascultați mustrarea
tatălui
și așa să faceți ca să fiți mântuiți!
2Domnul l-a preamărit pe tatăl în copii
și a întărit judecata mamei în fii.
3Cel care-l cinstește pe tatăl
ispășește păcate
4și ca unul care strânge comori
este cel care o onorează pe mama sa.
5Cel care-l cinstește pe tatăl
va fi bucurat de către fii
și, în ziua rugăciunii sale,
va fi ascultat.
6Cel care-l onorează pe tatăl
își va lungi zilele
și cel care-l ascultă pe Domnul
o va liniști pe mama sa.
7 Cel care se teme de Domnul
îl cinsește pe tatăl
și ca pe niște stăpâni îi slujește
pe cei care i-au dat naștere.
8În faptă și cuvânt,
cinstește-l pe tatăl tău,
ca să vină asupra ta binecuvântarea
de la el!
9Căci binecuvântarea tatălui
întărește casele fiilor,
iar blestemul mamei
[le] dezrădăcinează din temelii.
10Nu te preamări
în necinstirea tatălui tău,
căci necinstirea tatălui
nu este glorie pentru tine.
11Căci gloria omului
din cinstirea tatălui său
și rușine pentru copii
este mama în dezonorare.
12Fiule, ajută-l pe tatăl tău la bătrânețe
și nu-l întrista în viața lui!
13Chiar dacă-și pierde înțelegerea,
fii indulgent
și nu-l necinsti
când ești în toată puterea ta!
14Căci fapta bună față de tatăl
nu va fi neglijată
și, în schimbul păcatelor,
va fi clădită o casă nouă pentru tine.
15În ziua strâmtorării tale,
[Domnul] își va aduce aminte de tine;
precum este căldura pentru brumă,
tot așa vor pieri păcatele tale.
16Cel care-l părăsește pe tatăl
este ca unul care blasfemie
și cel care o mânie pe mama
este blestemat de Domnul.
Umilința17Fiule, împlinește-ți cu blândețe
lucrările tale
și vei fi iubit de omul plăcut!
18Cu cât ești mai mare,
cu atât să te umilești
și vei afla har înaintea Domnului!
19 Mulți sunt cei semeți și preamăriți,
însă celor modești
le revelează tainele sale.
20Căci mare este puterea Domnului
și el este glorificat de către cei umili.
21Nu căuta cele prea dificile pentru tine
și nu cerceta cele ce sunt
peste puterile tale!
22La cele poruncite ție,
la acelea să te gândești,
nu ai nevoie de cele ascunse!
23Nu te ocupa de cele ce sunt de prisos
lucrărilor tale,
căci ți s-au arătat mai multe
[decât poate pricepe] inteligența oamenilor.
24Prezumția i-a făcut să rătăcească
pe mulți
și presupunerea rea a făcut
să le alunece mintea.
Orgoliul25 Neavând pupile, ești lipsit de lumină
și neavând parte de cunoaștere,
nu promite!
26Inima încăpățânată
se va înrăutăți la urmă
și cel care iubește primejdia
va pieri în ea.
27Inima încăpățânată
va fi îngreunată cu chinuri
și păcătosul
va adăuga păcat peste păcat.
28Nu este leac pentru pericolul trufiei,
căci planta nelegiuirii
s-a înrădăcinat în ea.
Caritatea față de cei săraci29Inima celui priceput
consideră parabola
și urechea celui ascultător
este dorința celui înțelept.
30Apa stinge focul care arde
și fapta bună ispășește păcatele.
31Cel care face caritatea
se gândește la cele de după
și, în timpul căderii sale,
va găsi susținere.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
