1Domnul i-a vorbit lui Moise în stepele Moábului, lângă Iordán, în fața Ierihónului.
2„Poruncește-le fiilor lui Israél să dea levíților, din moștenirea proprietății lor, cetăți pentru locuit! Să dați levíților terenurile dimprejurul cetăților!
3Cetățile să fie ale lor ca să locuiască, iar terenurile să fie pentru animalele lor, pentru bunurile lor și pentru toate vietățile lor!
4Terenurile cetăților pe care să le dați levíților, de la zidul cetății înspre afară, să fie de o mie de coți de jur împrejur!
5Să măsurați în afara cetății: latura de est, două mii de coți, latura de sud, două mii de coți, latura de vest, două mii de coți și latura de nord, două mii de coți. Cetatea să fie la mijloc! Acestea să fie pentru ei terenurile cetăților!
6Între cetățile pe care le veți da levíților, șase să fie cetăți de refugiu unde să fugă ucigașul! Pe lângă acestea, să le mai dați alte patruzeci și două de cetăți!
7Toate cetățile pe care le veți da levíților să fie patruzeci și opt de cetăți, împreună cu terenurile!
8Cetățile pe care le veți da din proprietățile fiilor lui Israél să fie: de la cei care sunt mulți, mai multe și de la cei care sunt mai puțini, mai puține. Fiecare să dea din cetățile sale levíților după moștenirea pe care o moștenește!”.
Cetățile de refugiu9Domnul i-a zis lui Moise:
10„Vorbește-le fiilor lui Israél și spune-le: «Când treceți Iordánul în țara Canaán,
11să vă alegeți niște cetăți care să fie cetăți de refugiu, unde să se poată refugia ucigașul care omoară pe cineva din greșeală!
12Ele să fie pentru voi cetăți de refugiu din calea răzbunătorului, pentru ca ucigașul să nu moară înainte de a fi stat la judecată în fața adunării!
13Între cetățile pe care le veți da, șase să fie cetăți de refugiu pentru voi!
14Trei cetăți să fie dincolo de Iordán și trei cetăți să fie în țara Canaán: să fie cetăți de refugiu!
15Aceste șase cetăți să fie refugiu pentru fiii lui Israél și pentru străinul care locuiește în mijlocul vostru! Acolo să se poată refugia oricine omoară pe cineva din greșeală!
16Oricine îl lovește cu un instrument de fier, și moare, este un ucigaș: ucigașul să fie dat la moarte!
17Dacă-l lovește având în mână o piatră care poate ucide și moare, este un ucigaș: ucigașul să fie dat la moarte!
18Dacă-l lovește având în mână un obiect din lemn care poate ucide și moare, este un ucigaș: ucigașul să fie dat la moarte!
19Răzbunătorul sângelui să-l omoare pe ucigaș când îl va întâlni: el să-l omoare!
20Oricine îmbrâncește pe cineva cu ură sau dacă, așteptând, aruncă cu ceva asupra lui și moare
21sau dacă, din dușmănie, îl lovește cu mâna și moare, cel care l-a lovit să fie dat la moarte: este un ucigaș. Răzbunătorul sângelui să-l omoare pe ucigaș când îl întâlnește!
22Oricine îmbrâncește pe cineva pe neașteptate și nu din dușmănie sau dacă, fără să aștepte, aruncă ceva asupra lui
23sau dacă aruncă asupra lui cu vreo piatră care poate să ucidă, dar fără să-l vadă și moare – însă fără să-i fi fost dușman și să-i fi căutat răul –,
24adunarea să facă judecată între cel care a lovit și răzbunătorul sângelui după aceste legi:
25adunarea să-l scape pe ucigaș din mâna răzbunătorului sângelui și să-l facă să se întoarcă în cetatea de refugiu unde fugise! Să locuiască acolo până la moartea marelui preot care a fost uns cu untdelemn sfânt!
26Dacă ucigașul iese din hotarul cetății de refugiu unde fugise
27și dacă răzbunătorul sângelui îl întâlnește în afara hotarului cetății de refugiu și-l ucide pe ucigaș, nu va fi vinovat de sânge.
28Căci trebuia să locuiască în cetatea lui de refugiu până la moartea marelui preot. După moartea marelui preot, poate să se întoarcă în pământul proprietății sale.
29Acestea să fie pentru voi hotărâri de lege din generație în generație, oriunde veți locui!
30Oricine omoară pe cineva, ucigașul să fie omorât după cuvântul martorilor! Dar un singur martor nu va mărturisi împotriva cuiva ca să fie omorât!
31Să nu luați răscumpărare pentru viața unui ucigaș vinovat de moarte, ci să fie dat la moarte!
32Să nu luați răscumpărare pentru cel fugit în cetatea sa de refugiu, ca să se întoarcă să locuiască în țară până la moartea preotului!
33Să nu profanați țara unde veți fi, căci sângele celui nevinovat profanează țara! Și nu poate fi făcută ispășire pentru țara în care s-a vărsat sânge decât cu sângele celui care l-a vărsat!
34Să nu întinați țara în care locuiți și în mijlocul căreia eu locuiesc, căci eu sunt Domnul care locuiește în mijlocul fiilor lui Israél!»”.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
