Iob 24 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Societatea nedreaptă

1De ce nu sunt ascunse timpurile de Cel Atotputernic

și cei care-l cunosc de ce nu văd zilele sale?

2Unii mută hotarele,

jefuiesc turmele și le pasc.

3Prind măgarul orfanilor

și iau ca garanție boul văduvei.

4Îi abat pe cei nevoiași de pe cale

și pe cei umili ai țării

îi fac să se ascundă împreună.

5Iată, ca niște măgari sălbatici în pustiu,

ei ies la lucrarea lor doritori de pradă;

stepa le este hrană pentru puii lor.

6Seceră nutreț de pe câmpie

și adună bobițe din via celui nelegiuit.

7Petrec noaptea goi, fără haine

și nu au învelitoare pe timp de frig.

8De ploaie de pe munți sunt udați

și, pentru că nu au refugiu,

se îngrămădesc în stâncă.

9Îl jefuiesc pe cel orfan încă de la sân

și iau garanție în dauna celui umil.

10Ei umblă goi, fără îmbrăcăminte,

și, fiind flămânzi, cară snopi.

11Printre rândurile

storc untdelemnul,

calcă în teascuri și tot le este sete.

Inutilitatea rugăciunii

12Oamenii din cetate gem

și sufletul celor străpunși strigă după ajutor, dar Dumnezeu nu ia în seamă rugăciunea.

13Alții sunt rebeli față de lumină,

nu recunosc căile sale

și nu se întorc pe cărările sale.

14Ucigașul se scoală odată cu lumina,

îi ucide pe cel umil și pe cel nevoiaș,

iar noaptea este ca un hoț.

15Ochiul celui adulter

urmărește amurgul, zicând:

«Niciun ochi nu mă va zări»,

și-și pune un văl pe față.

16Sparg noaptea casele

și ziua se închid în ele,

nu vor să știe de lumină.

17Pentru ei toți,

lumina este umbră a morții;

când o recunosc,

[îi cuprind] spaimele umbrei morții.

Dogmă și realitate

18Sunt iuți pe suprafața apei,

blestemată este partea lor de moștenire

pe pământ,

ei nu se întorc pe drumul viilor.

19După cum seceta și arșița

secătuiesc apele zăpezii,

tot așa locuința morților,

pe cei care păcătuiesc.

20Sânul îi uită,

viermele se desfată cu dulceața lui;

nu mai este amintit

și nedreptatea este frântă ca un copac.

21El o devora pe cea sterilă, care nu a născut,

și nu-i făcea bine văduvei.

22Deși cu puterea lui îi târa pe cei puternici, când se ridică, nu va fi sigur printre cei vii.

23I se dăduse să fie încrezător și sigur,

dar ochii lui erau asupra căilor sale.

24S-au înălțat pentru puțin și nu mai sunt;

dar vor pieri ca toți și vor fi exterminați,

vor fi retezați ca vârful spicului.

25Nu este așa?

Cine mă poate dovedi mincinos

și va considera nimic cuvântul meu?”.