1de repetarea cuvântului ascultat
și de dezvăluirea cuvintelor tainice!
Atunci vei fi rușinos cu adevărat
și vei afla har înaintea oricărui om.
Dar de acestea să nu te rușinezi
și să nu faci discriminare
ca să păcătuiești:
2de legea Celui Preaînalt și de alianță,
de judecata care-l îndreptățește
pe cel nelegiuit;
3de cuvântul partenerului
și al însoțitorilor la drum,
de darul moștenirii tovarășilor;
4de precizia balanței și a greutăților,
de dobândirea a multe
sau puține;
5de câștigul vânzării la negustori,
de educația strictă a copiilor
și de sângerarea rănii slugii celei rele!
6Față de o femeie rea este bun sigiliul
și unde sunt multe mâini, cheia.
7Dacă încredințezi,
să fie cu număr și la greutate,
iar datul și primitul să fie în scris!
8[Să nu te rușinezi]
de educarea prostului și a nebunului,
a celui care, la adânci bătrâneți,
se judecă cu tinerii:
fii educat cu adevărat
și cu discernământ înainte oricărei ființe!
Preocuparea unui tată pentru fiica sa9Insomnie ascunsă
este fiica pentru tatăl
și preocuparea pentru ea
îndepărtează somnul:
în tinerețea ei, să nu-i treacă vremea
și, măritată, să nu cumva să fie urâtă!
Femeile10Cât este fecioară,
să nu cumva să fie întinată
și să rămână însărcinată în casa tatălui; fiind cu bărbat, să nu cumva să se treacă și, măritată, să nu rămână fără copii.
11Față de o fiică obraznică, întărește paza, ca nu cumva să te facă de râs în fața dușmanilor, al vorbăriei în cetate și învinuit în popor,
și să te facă de rușine
în adunarea celor mulți!
12Să nu privești la frumusețea
niciunui om
și în mijlocul femeilor să nu te așezi!
13Căci din haine iese molia
și de la femeie, răutatea femeilor.
14E mai bine răutatea unui bărbat
decât binefacerea unei femei,
a femeii care umple de rușine
până la dispreț.
II. GLORIA LUI DUMNEZEU ÎN NATURĂ15Îmi voi aminti de lucrările Domnului și voi povesti ce am văzut.
Prin cuvintele Domnului
[au fost create] toate lucrările sale
și judecata lui s-a făcut
după plăcerea lui.
16Soarele care stălucește
privește peste toate
și lucrarea lui este plină
de gloria Domnului.
17Nu le-a fost cu putință sfinților
lui Dumnezeu
să povestească toate minunile lui
pe care Domnul cel Atotputernic
le-a întărit
ca să fortifice toate în gloria lui.
18El a cercetat abisul și inima
și a considerat abilitățile lor.
Căci Cel Preaînalt a cunoscut
toată știința
și a privit cu atenție
semnele veacului,
19vestind cele care au fost
și cele care vor fi
și dezvăluind urmele celor ascunse.
20Nu a trecut peste niciun gând
și niciun cuvânt nu este ascuns de el.
21A împodobit mărețiile înțelepciunii sale, după cum este dinaintea veacului
și până-n veci.
Nimic nu este adăugat
și nimic nu este împuținat
și nu a avut nevoie de nimeni
ca să-l sfătuiască.
22Cât sunt de dorit toate lucrările sale!
E ca o scânteie
care se poate contempla.
23Toate acestea trăiesc
și rămân în veci pentru toate nevoile
și toate se supun.
24Toate sunt câte două,
unul în fața celuilalt,
și nimic nu a fost făcut lipsit.
25Unul întărește cele bune ale celuilalt
și se va umple contemplând gloria lui!
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.