Tobia 1 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

I. PROLOG; VIRTUȚILE ȘI ÎNCERCĂRILE LUI TOBÍT

1Cartea istoriei lui Tobít, lui Tobiél, lui Ananiél, lui Aduél, lui Gabaél, lui Rafaél, lui Raguél din descendența lui Asiél, din tribul lui Neftáli.

2În zilele lui Salmanasár, regele asiriénilor, a fost luat captiv din Tísbe, care este la dreapta de Cádeș al lui Neftáli, în Galiléea de Sus, mai sus de Așér, pe drumul spre apusul soarelui, la stânga de Fagór.

Viața pioasă a lui Tobít

3Eu, Tobít, am umblat pe căile adevărului și ale dreptății în toate zilele vieții mele și am făcut multe fapte de milostenie fraților mei și poporului meu care a venit cu mine în captivitate în țara asiriénilor, la Niníve.

4Când mă aflam în țara mea, în pământul lui Israél, și când eram tânăr, tot tribul lui Neftáli, tatăl meu, s-a îndepărtat de casa lui Davíd, strămoșul meu, și de Ierusalím, cetatea aleasă dintre toate triburile lui Israél ca toate triburile lui Israél să aducă jertfe și a fost sfințit templul locuinței lui Dumnezeu, fiind el construit în ea pentru toate generațiile în veci.

5Toți frații mei și casa părintelui meu, Neftáli, aduceau jertfe vițelului pe care îl făcuse Ieroboám, regele lui Israél, în Dan, peste toți munții din Galiléea.

6Numai eu singur mergeam de multe ori la Ierusalím de sărbători, așa cum este scris pentru întregul Israél prin hotărâre veșnică. Aveam cu mine primele roade și întâii născuți, zeciuiala din animale și prima tunsoare a oilor și mergeam la Ierusalím.

7Le dădeam preoților, fiii lui Áaron, pentru altar. Iar zeciuiala din grâu, din vin, din untdelemn, din rodii, din smochine și din celelalte fructe o dădeam fiilor lui Lévi care slujeau la Ierusalím. A doua zeciuială o transformam în argint pentru șase ani, mergeam și o cheltuiam la Ierusalím în fiecare an.

8[A treia zeciuială] o dădeam orfanilor, văduvelor și prozeliților care locuiau cu fiii lui Israél: le-o aduceam și le-o dădeam o dată la trei ani. Iar noi o mâncam după hotărârea dată cu privire la acestea în legea lui Moise și după poruncile pe care le dăduse Debóra, mama tatălui meu, Ananiél, pentru că tata m-a lăsat orfan și a murit.

9Când am devenit bărbat, mi-am luat soție din descendența neamului nostru și mi s-a născut din ea un fiu, căruia i-am dat numele Tobía.

10Când am fost deportat în Asíria și am ajuns în captivitate la Niníve, toți frații mei și cei din familia mea mâncau din pâinea neamurilor.

11Eu, însă, îmi apăram sufletul ca să nu mănânc din pâinea neamurilor.

12Și pentru că mi-am amintit de Dumnezeul meu din toată inima mea,

13Cel Preaînalt mi-a dat har și trecere înaintea lui Salmanasár; eu cumpăram pentru el tot ce avea nevoie.

14Mergeam în Média și cumpăram de acolo pentru el până când el a murit. I-am încredințat lui Gabaél, fratele lui Gabrí din ținutul Médiei, zece talánți

de argint în saci.

15Când a murit Salmanasár și a devenit rege Senaheríb, fiul său, în locul lui, drumurile Médiei erau nesigure și nu mai puteam să merg în Média.

16În zilele lui Salmanasár, am făcut multe fapte de milostenie pentru frații mei care erau din neamul meu.

17Le dădeam pâine celor înfometați și haine celor goi, iar dacă vedeam pe cineva din neamul meu mort și aruncat peste zidurile din Niníve, îl îngropam.

18Dacă Senaheríb ucidea pe cineva atunci când se întorcea vreun fugar din Iudéea în zilele judecății pe care o făcea regele cerului pentru blasfemiile pe care le rostise, îl îngropam. Căci pe mulți dintre fiii lui Israél i-a ucis în mânia lui, iar eu furam trupurile lor și le îngropam. Senaheríb le căuta, dar nu le găsea.

19Dar cineva dintre cei din Niníve s-a dus și i-a făcut cunoscut regelui despre mine că eu îi îngrop. Atunci m-am ascuns. Când am înțeles că regele a aflat de mine și că sunt căutat spre a fi dat morții, mi s-a făcut frică și am fugit.

20Mi-au fost confiscate toate cele pe care le aveam și nu mi-a rămas nimic – au fost luate pentru regelui – în afară de Ána, soția mea, și de Tobía, fiul meu.

21Nu au trecut patruzeci de zile până când l-au ucis cei doi fii ai săi au fugit în munții Ararát. Apoi a devenit rege Asarhadón, fiul său, în locul lui, iar acesta l-a pus pe Ahicár, fiul lui Anaél, fiul fratelui meu, peste toată contabilitatea regatului și el avea putere asupra întregii administrații.

22Atunci, Ahicár a intervenit pentru mine și m-am întors la Niníve. Căci Ahicár era primul dintre paharnici și cu inelul, cu administrația și cu contabilitatea în timpul lui Senaheríb, regele asiriénilor, iar Asarhadón l-a stabilit al doilea după el. Era nepotul meu, din rudenia mea.