1În zilele acelea, Ezechía s-a îmbolnăvit de moarte. Isaía, fiul lui Ámoț, profetul, a venit la el și i-a zis: „Așa vorbește Domnul: «Dă dispoziții casei tale, căci tu vei muri și nu vei mai trăi!»”.
2Ezechía și-a întors fața către perete și s-a rugat Domnului
3și a spus: „Te rog, Doamne, adu-ți aminte că am umblat înaintea ta în adevăr și cu inimă integră și am făcut ce este bine în ochii tăi!”. Și Ezechía a plâns mult.
4Atunci, cuvântul Domnului lui Isaía:
5„Du-te și spune-i lui Ezechía: «Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Davíd, tatăl tău: ‹Am auzit rugăciunea ta și am văzut lacrimile tale. Iată, adaug la zilele tale încă cincisprezece ani!
6Te voi elibera pe tine și cetatea aceasta din mâna regelui Asíriei și voi apăra cetatea aceasta.
7Acesta este pentru tine semnul din partea Domnului că va împlini Domnul cuvântul pe care l-a rostit:
8iată, voi da înapoi umbra treptelor care coboară cu soarele pe cadranul lui Aház cu zece trepte› »”. Și s-a întors soarele cu zece trepte pe cadranul pe care coborâse.
Cântarea lui Ezechía9Cântarea lui Ezechía, regele lui Iúda, când era bolnav și s-a vindecat de boala lui.
10„Am zis: «La jumătatea zilelor mele
voi merge la porțile locuinței morților.
Sunt pedepsit pentru restul anilor mei».
11Am zis: «Nu-l voi mai vedea
pe Domnul pe pământul celor vii;
nu voi mai vedea pe nimeni
printre locuitorii lumii.
12Locuința mea a fost smulsă
și aruncată de la mine ca o colibă
de păstori.
A înfășurat viața mea ca un țesător,
din urzeală m-a scos.
Din zi și până-n noapte,
mi-ai hotărât sfârșitul.
13Am strigat până dimineața;
ca un leu mi-a zdrobit toate oasele.
Din zi și până-n noapte,
mi-ai hotărât sfârșitul.
14Ciripeam ca o rândunică,
gânguream ca porumbelul.
Ochii mei erau ațintiți spre înălțimi.
Doamne, sunt oprimat,
vino-mi în ajutor!
15Ce aș putea să spun?
El mi-a vorbit și el a făcut.
Voi păși toți anii
în amărăciunea sufletului meu.
16Domnul este deasupra lor: vor trăi.
Tot ceea ce este
în ele este viața sufletului meu.
Vindecă-mă și dă-mi viață!
17Iată, amărăciunea mea
[s-a schimbat] în pace,
tu ai salvat viața mea
de la groapa pierzării
căci ai dat la spate toate păcatele mele.
18Căci Șeólul nu te preamărește,
moartea nu te laudă.
Cei care coboară în groapă
nu speră în fidelitatea ta.
19Ci cel viu, cel viu te laudă
ca mine astăzi.
Tatăl face cunoscută
copiilor fidelitatea ta.
20Domnul m-a mântuit!
Vom cânta cu alăute
în toate zilele vieții noastre
în casa Domnului»”.
21Isaía zisese: „Să se ia o turtă de smochine, să se pună peste rană și va trăi!”.
22Iar Ezechía spusese: „Care este semnul că mă voi urca la casa Domnului?”.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
