Romani 3 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Privilegiile iudeilor nu sunt un avantaj

1Așadar, care este privilegiul iudeului sau care este utilitatea circumcíziei?

2Este mare în toate privințele. Mai întâi pentru că lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu.

3Și ce dacă unii au fost infideli? Oare infidelitatea unora anulează fidelitatea lui Dumnezeu?

4Nicidecum! Dumnezeu este vrednic de crezare, pe când orice om este mincinos, după cum este scris:

„Ca să fii găsit drept în cuvintele tale și să ieși învingător atunci când ești judecat”.

5Dar dacă nedreptatea noastră arată dreptatea lui Dumnezeu, ce să zicem? Oare este nedrept Dumnezeu când își arată mânia? Vorbesc ca om.

6Nicidecum! Atunci, cum va judeca Dumnezeu lumea?

7Dar dacă prin minciuna mea cu prisosință adevărul lui Dumnezeu spre gloria lui, atunci de ce mai sunt judecat ca păcătos?

8Atunci să facem oare cele rele ca să rezulte cele bune, așa cum ne bârfesc unii și ne acuză că noi am fi spus? Condamnarea lor este dreaptă.

Nimeni nu-i drept

9Și atunci? Avem noi vreun privilegiu? Nicidecum! Căci după cum am arătat mai înainte, și iudeii, și grecii sunt sub păcat,

10după cum este scris:

„Nu este drept nici măcar unul.

11Nu este nimeni înțelept,

nu este nimeni

care să-l caute pe Dumnezeu.

12Toți au rătăcit, împreună s-au pervertit.

Nu este nimeni care să facă binele,

nu este nici măcar unul.

13Gâtlejul lor este un mormânt deschis,

cu limbile lor înșală,

venin de viperă de pe buzele lor.

14Gura lor e plină de blestem

și amărăciune.

15Sunt sprinteni de picioare

la vărsare de sânge.

16Ruină și nenorocire e pe drumurile lor

17și calea păcii nu o cunosc.

18Înaintea ochilor lor

nu există frică de Dumnezeu”.

19Dar noi știm că ceea ce spune Legea o spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie închisă și toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu,

20așa încât, prin faptele Legii, nu va fi justificat niciun om înaintea lui, căci prin Lege numai cunoașterea păcatului.

Justificarea prin credință

21Acum însă, dreptatea lui Dumnezeu s-a revelat în afara Legii, fiind mărturisită de Lege și de Profeți,

22acea dreptate a lui Dumnezeu care prin credința în Isus Cristos pentru toți aceia care cred, căci nu este deosebire.

23De fapt, toți au păcătuit și sunt lipsiți de gloria lui Dumnezeu,

24dar sunt justificați în mod gratuit prin harul lui, prin răscumpărarea în Cristos Isus.

25Pe acesta Dumnezeu l-a pus ca jertfă de ispășire pentru ca, prin credința în sângele său, să-și arate dreptatea trecând cu vederea păcatele din trecut

26în timpul îngăduinței lui Dumnezeu, ca să arate dreptatea lui în timpul de acum, așa încât să fie drept și să-l justifice pe cel care crede în Isus.

27Unde este, așadar, de laudă? Este exclus! Prin care Lege? A faptelor? Nicidecum, ci prin Legea credinței.

28Căci noi credem că omul este justificat prin credință, fără faptele Legii.

29Sau este Dumnezeu numai al iudeilor? Nu și al păgânilor? Ba da, și al păgânilor,

30pentru că unul este Dumnezeul care justifică pe cel circumcis din credință și pe cel necircumcis prin credință.

31Desființăm deci Legea prin credință? Nicidecum! Dimpotrivă, întărim Legea.