1Balaám a văzut că era un lucru bun în ochii Domnului să-l binecuvânteze pe Israél și n-a mai mers ca altădată să caute magie, ci și-a întors fața spre pustiu.
2Balaám și-a ridicat ochii și l-a văzut pe Israél așezat după triburile sale. Și Duhul lui Dumnezeu a fost peste el.
3[Balaám] și-a rostit parabola sa:
„Oracolul lui Balaám, fiul lui Beór,
oracolul bărbatului cu ochii deschiși,
4oracolul celui care aude
cuvintele lui Dumnezeu,
al celui care vede
ceea ce lasă să se vadă Cel Atotputernic,
al celui care, deși cade,
are ochii deschiși:
5Cât de frumoase sunt corturile tale, Iacób,
locuințele tale, Israél!
6Ele se întind ca niște văi,
ca niște grădini lângă râu,
ca aloea pe care a sădit-o Domnul,
precum cedrii pe lângă ape.
7Apa lui se revarsă din găleți
și sămânța lui
de ape îmbelșugate.
Regele său se ridică mai presus de Agág
și împărăția se mărește.
8Dumnezeu l-a scos din Egipt
și este pentru el
precum coarnele bivolului.
El devorează popoarele
care se ridică împotriva lui,
le sfărâmă oasele și le frânge săgețile.
9Îndoaie genunchii,
se culcă precum un leu, ca o leoaică:
Cine-l va scula?
Binecuvântat este
oricine te binecuvântează
și blestemat este oricine te blestemă!”.
10Bálac s-a aprins de mânie împotriva lui Balaám; a bătut din palme și i-a zis lui Balaám: „Eu te-am chemat să-mi blestemi dușmanii; și iată că de trei ori tu i-ai binecuvântat!
11Fugi acum și du-te acasă! Spusesem că-ți voi da cinste, dar Domnul te-a împiedicat cinstea”.
12Balaám i-a zis lui Bálac: „Oare nu le-am spus mesagerilor pe care mi i-ai trimis
13că, dacă mi-ar da Bálac chiar și casa lui plină cu argint și cu aur, n-aș putea să încalc cuvântul Domnului și să fac bine sau rău după inima mea? Ceea ce Domnul îmi spune, aceea spun și eu.
14Și acum, iată că mă duc la poporul meu! Vino și-ți voi arăta ce va face poporul acesta poporului tău după aceste zile!”.
15[Balaám] și-a rostit parabola sa:
„Oracolul lui Balaám, fiul lui Beór,
oracolul bărbatului cu ochii deschiși,
16oracolul celui
care aude cuvintele lui Dumnezeu,
al celui care vede
ceea ce lasă să se vadă Cel Atotputernic,
al celui care, deși cade,
are ochii deschiși:
17Îl văd, dar nu acum,
îl privesc, dar nu de aproape.
O stea răsare din Iacób,
un sceptru se ridică din Israél.
Străpunge hotarele lui Moáb
și îi nimicește pe toți fiii lui Set.
18Îl va lua în stăpânire pe Edóm
și îl va lua în stăpânire pe Seír,
dușmanii lui.
Israél va acționa cu putere.
19Cel care iese din Iacób îi va nimici
pe cei rămași din cetate”.
20[Balaám] l-a văzut pe Amaléc
și a rostit parabola sa:
„Amaléc este cel dintâi dintre neamuri,
dar sfârșitul lui
este distrugerea pentru totdeauna”.
21[Balaám] i-a văzut pe chenéi și a rostit parabola sa:
„Locuința ta este veșnică
și cuibul tău este pus pe stâncă.
22Dar Cáin va fi distrus prin foc
până ce Așúr te va lua captiv”.
23[Balaám] și-a rostit parabola:
„Vai! Cine va mai putea trăi
când va face Dumnezeu acestea?
24Niște corăbii vor veni din Chitím,
îl vor asupri pe Așúr,
îl vor asupri pe Éber,
dar și el va pieri odată”.
25Balaám s-a ridicat, a plecat și s-a întors acasă. Bálac a plecat și el pe drumul lui.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
