2 Corinteni 10 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

IV. APOLOGIA LUI PAULPaul își argumentează autoritatea

1Eu însumi, Paul, vă rog pentru blândețea și îngăduința lui Cristos – eu care sunt atât de umilit când sunt de față între voi, dar plin de îndrăzneală când sunt departe –

2vă rog să nu mă obligați ca, atunci când voi fi de față, să trebuiască să-mi arăt îndrăzneala pe care cred că trebuie să o întrebuințez față de unii care susțin că noi umblăm după trup.

3De fapt, deși umblăm în trup, noi nu luptăm după trup,

4căci armele luptei noastre nu sunt trupești, ci sunt puternice înaintea lui Dumnezeu pentru a distruge fortărețele. Noi distrugem născocirile

5și orice îngâmfare care se ridică împotriva cunoașterii lui Dumnezeu și cucerim orice minte ca să asculte de Cristos,

6ba chiar suntem gata să pedepsim orice neascultare atunci când ascultarea voastră se va desăvârși.

7Priviți lucrurile în față! Dacă cineva are convingerea că este al lui Cristos, să considere iarăși aceasta: așa cum el este al lui Cristos, tot așa suntem și noi.

8Și chiar dacă m-aș mândri ceva mai mult cu autoritatea pe care ne-a dat-o Domnul spre edificarea și nu spre distrugerea voastră, nu mă voi rușina.

9Nu aș vrea să se pară că aș vrea să vă înspăimânt cu scrisorile mele,

10căci ei spun: „Scrisorile lui sunt grele și tari, dar când el este prezent, trupul său este slab, iar cuvântul lui este disprețuit”.

11Cel care consideră astfel că așa cum suntem în cuvintele din scrisori când nu suntem de față, tot așa vom fi în faptă când vom fi de față!

12Noi nu îndrăznim să ne judecăm egali sau să ne comparăm pe noi înșine cu unii care se recomandă singuri, căci, pentru că se măsoară cu ei înșiși și se compară cu ei înșiși, nu au minte.

13Noi, însă, nu ne mândrim peste măsură, ci după măsura regulii pe care ne-a dat-o Dumnezeu ca măsură, ca să putem ajunge până la voi.

14Căci nu ne întindem peste măsură, ca și cum n-am fi ajuns până la voi, căci am ajuns la voi cu evanghelia lui Cristos.

15Noi nu ne lăudăm peste măsură cu truda altora, dar avem speranța că, tot crescând în credința noastră, vom crește din ce în ce mai mult după măsura noastră,

16ca să vestim evanghelia și dincolo de voi, nu în ținutul altuia și să ne lăudăm cu lucrurile gata pregătite.

17Însă „cine se laudă, în Domnul să se laude!”,

18căci nu cel care se laudă pe sine este vrednic de cinste, ci acela pe care Domnul îl laudă.