Marcu 15 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Isus, înaintea lui Pilát(Mt 27,1-2.11-14; Lc 23,1-5; In 18,28-38)

1Dis-de-dimineață, făcând consiliu, arhiereii, împreună cu bătrânii și cărturarii și tot Sinédriul, legându-l pe Isus, l-au dus și l-au predat lui Pilát.

2Pilát l-a întrebat: „Tu ești regele iudeilor?”. El i-a răspuns: „Tu zici”.

3Iar arhiereii îl acuzau de multe lucruri.

4Pilát l-a întrebat din nou: „Nu răspunzi nimic? Iată de câte lucruri te acuză!”.

5Dar Isus n-a mai răspuns nimic, încât Pilát se mira.

Condamnarea lui Isus(Mt 27,15-26; Lc 23,13-25; In 18,39–19,16)

6Cu ocazia sărbătorilor, le elibera un deținut pe care îl cereau ei.

7Pe atunci era închis un oarecare Barába, care, împreună cu niște răzvrătiți, în timpul unei revolte, comiseseră crimă.

8Mulțimea a urcat și a început să ceară să le facă așa cum făcea.

9Pilát le-a răspuns: „Vreți să vi-l eliberez pe regele iudeilor?”.

10Căci știa că din invidie îl dăduseră arhiereii pe mâna lui.

11Însă arhiereii instigau mulțimea ca să-l elibereze mai degrabă pe Barába.

12Pilát le-a spus din nou: „Atunci ce să fac cu cel pe care îl numiți regele iudeilor?”.

13Iar ei au strigat iarăși: „Răstignește-l!”.

14Pilát le-a spus: „Dar ce rău a făcut?”. Însă ei strigau mai tare: „Răstignește-l!”.

15Astfel, Pilát, voind să facă pe placul mulțimii, le-a eliberat pe Barába, iar pe Isus, după ce a fost biciuit, l-a dat să fie răstignit.

Încoronarea cu spini(Mt 27,27-31; In 19,1-3)

16Soldații l-au adus în curte, adică în pretoriu, și au adunat toată cohorta.

17L-au îmbrăcat cu purpură și, împletind o coroană de spini, i-au pus-o pe cap.

18Apoi au început să-l salute: „Bucură-te, rege al iudeilor!”.

19Și-l loveau peste cap cu o trestie, îl scuipau și, căzând în genunchi, se prosternau înaintea lui.

20Și, după ce și-au bătut joc de el, l-au dezbrăcat de purpură și l-au îmbrăcat cu hainele lui. Apoi l-au dus afară ca să-l răstignească.

Răstignirea lui Isus(Mt 27,32-44; Lc 23,26-43; In 19,17-27)

21Au constrâns un trecător, un oarecare Símon din Ciréne, care venea de la câmp, tatăl lui Alexándru și al lui Rufus, ca să ducă crucea lui.

22L-au dus la locul numit „Gólgota”, care, tradus, înseamnă „locul Craniului”.

23Și i-au dat vin înmiresmat, dar el nu a luat.

24Apoi l-au răstignit și, împărțind hainele lui, au aruncat zarurile pentru ele, care ce să ia.

25Era ceasul al treilea când l-au răstignit.

26Era scrisă inscripția condamnării lui: „Regele iudeilor”.

27Împreună cu el au răstignit și doi tâlhari, unul la dreapta și unul la stânga lui.

28.

29Cei care treceau rosteau blasfemii împotriva lui, clătinând din cap și spunând: „Hei, tu, care dărâmi templul și-l construiești în trei zile,

30salvează-te pe tine însuți coborând de pe cruce!”.

31La fel și arhiereii, între ei, îl luau în râs împreună cu cărturarii și spuneau: „Pe alții i-a salvat, pe sine nu se poate salva.

32Cristos, regele Israélului, să coboare acum de pe cruce ca să vedem și să credem!”. Îl insultau și cei răstigniți cu el.

Moartea lui Isus(Mt 27,45-56; Lc 23,44-49; In 19,28-30)

33Fiind ceasul al șaselea, s-a făcut întuneric pe întreg pământul până la ceasul al nouălea.

34La ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas puternic: „Eloí, Eloí, lemá sabahtáni?”, care, tradus, înseamnă: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit?”.

35Unii dintre cei care erau de față, auzindu-l, spuneau: „Iată, îl cheamă pe Ilíe!”.

36Cineva, alergând, a înmuiat un burete în oțet și, punându-l într-o trestie, i-a dat să bea, spunând: „Lăsați, să vedem dacă vine Ilíe ca să-l ia jos!”.

37Dar Isus, scoțând un strigăt puternic, și-a dat duhul.

38Atunci catapeteasma templului s-a sfâșiat în două, de sus până jos.

39Când centurionul care stătea în fața lui a văzut cum și-a dat sufletul, a spus: „Cu adevărat acest om era Fiul lui Dumnezeu!”.

40Erau și câteva femei care priveau de departe; printre ele: Maria Magdaléna, Maria, mama lui Iacób cel Mic și a lui Ióses, și Salomé,

41care îl urmau de când era în Galiléea și îl slujeau; și multe altele care urcaseră cu el la Ierusalím.

Înmormântarea lui Isus(Mt 27,57-61; Lc 23,50-56; In 19,38-42)

42Când s-a făcut seară, întrucât era ziua Pregătirii, care este ajunul sâmbetei,

43a venit Iosíf din Arimatéea, membru respectat în Sinédriu, care aștepta și el împărăția lui Dumnezeu, a îndrăznit să intre la Pilát și să ceară trupul lui Isus.

44Pilát s-a mirat că murise deja și, chemându-l pe centurion, l-a întrebat dacă a murit de mult.

45Aflând de la centurion, i-a dăruit lui Iosíf trupul.

46[Iosíf], cumpărând un giulgiu, a luat jos, l-a înfășurat în giulgiu și l-a pus într-un mormânt care fusese săpat în stâncă. Apoi a rostogolit piatra la intrarea în mormânt.

47Iar Maria Magdaléna și Maria, lui Ióses, priveau unde l-au pus.