1Iob a luat cuvântul și a zis:
2„O, dacă s-ar cântări necazul meu și dacă ar fi pusă împreună pe cântar
supărarea mea!
3Ar fi mai grele decât nisipul mării;
de aceea cuvintele mele sunt confuze.
4Căci săgețile Celui Atotputernic,
al căror venin îl bea duhul meu,
sunt în mine.
Înfricoșările lui Dumnezeu
sunt îndreptate asupra mea.
5Oare rage măgarul sălbatic lângă iarbă?
Sau mugește boul lângă nutrețul său?
6Ce e fără gust se mănâncă oare fără sare?
Sau este vreun gust în sucul de nalbă?
7Ceea ce a refuzat sufletul meu să atingă,
aceea este hrană în durerea mea.
Să mă zdrobească Dumnezeu!8Cine ar face
să se împlinească cererea mea!
De-ar da Dumnezeu
[să se împlinească] speranța mea!
9De-ar vrea Dumnezeu
să mă zdrobească,
să-și întindă mâna și să mă sfărâme!
10Ar mai fi pentru mine o mângâiere,
aș tresălta în durerea care nu cruță,
pentru că nu am ascuns
cuvintele Celui Sfânt.
11Care este puterea mea
ca să aștept?
Care este sfârșitul meu
ca să lungesc viața mea?
12Oare puterea mea este puterea pietrelor?
Sau carnea mea este de bronz?
13Oare este vreun ajutor pentru mine?
Planul s-a îndepărtat de mine!
Trădarea prietenilor14Celui disperat i se cuvine îndurare
din partea prietenului său,
altfel ar putea abandona teama
de Cel Atotputernic.
15Frații mei m-au înșelat ca un torent,
ca albia torenților care trec.
16Tulburați de gheață,
peste ei se ascunde zăpada.
17În timp de secetă seacă
și de arșiță dispar din locul lor.
18Caravanele o apucă pe drumul lor,
înaintează în pustiu și pier.
19Caravanele din Temán
le caută cu privirea,
călătorii din Șeba așteaptă după ele.
20S-au rușinat
pentru că și-au pus încrederea,
au venit până la ei
și au fost făcuți de ocară.
21Așa sunteți și voi, un nimic.
Vedeți angoasa și vă temeți.
Cerere de dreptate22Oare v-am zis eu: «Aduceți la mine
sau din averile voastre
un dar la mine!
23Scăpați-mă din mâna celui care oprimă și din mâna celor violenți eliberați-mă!»?
24Învățați-mă și voi tăcea;
făceți-mă să înțeleg ce am greșit!
25Cât de puternice sunt cuvintele dreptății! Ce dovedesc dovezile voastre?
26Oare prin dovezi
veți răsturna cuvintele
și în vânt
vorbele celui deznădăjduit?
27Într-adevăr, vă aruncați asupra orfanului, îl vindeți pe prietenul vostru.
28Acum, binevoiți să vă întoarceți spre mine! În fața voastră, oare, voi minți?
29Întoarceți-vă, să nu fie înșelăciune;
întoarceți-vă încă o dată:
dreptatea mea este aici!
30Oare este înșelăciune pe limba mea
sau cerul gurii mele
nu înțelege supărările?
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
