Ben Sirah 37 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Prietenii falși

1Orice prieten va zice:

„Și eu m-am împrietenit”,

dar există prieten care este prieten

numai cu numele.

2Oare nu este o tristețe până la moarte

un tovarăș și un prieten

care se schimbă în dușman?

3O, poftă rea! De unde te-ai rostogolit

ca să acoperi uscatul cu înșelăciune?

4Tovarășul se desfată

în bucuria prietenului,

dar în timpul strâmtorării îi este ostil.

5Tovarășul suferă împreună cu prietenul

din cauza stomacului,

dar înaintea luptei ia scutul.

6Nu-l uita pe prietenul tău în sufletul tău și nu-l neglija

[în mijlocul] bogățiilor tale!Sfetnicii

7Orice sfetnic exaltă sfatul,

dar există și cel care dă sfat

pentru sine însuși.

8Păzește-ți sufletul de sfetnic

și cunoaște mai întâi nevoia sa –

căci el va da sfat pentru sine însuși –

ca nu cumva să arunce sorții

împotriva ta!

9Și să spună: „Calea ta este bună”,

dar apoi să stea deoparte

ca să vadă ce ți se va întâmpla.

10Nu te sfătui

cu cel care te privește pieziș

și ascunde-ți planul

de la cei care sunt geloși pe tine!

11Nici cu o femeie, despre rivala ei,

nici cu un fricos, despre luptă,

nici cu un negustor, despre comerț,

nici cu cel care cumpără,

despre vânzare,

nici cu un invidios,

despre mulțumire,

nici cu un nemilos,

despre generozitate,

nici cu vreun leneș,

despre vreo lucrare,

nici cu un tocmit pe un an,

despre terminarea,

nici cu sluga puturoasă,

despre o lucrare mare:

să nu te sprijini pe aceștia

pentru niciun sfat!

12Ci continuă să fii cu omul pios,

care știi că ține poruncile

și care, în sufletul lui, este după sufletul tău

și care, dacă vei cădea,

va îndura împreună cu tine!

13Ține planul inimii,

căci nu este nimic mai fidel pentru tine

decât el!

14Căci sufletul omului obișnuiește

să vestească uneori

mai bine decât șapte străjeri puși

pe vârful unei coline ca să străjuiască.

15Și peste toate acestea,

cere de la Cel Preaînalt

să întărească în adevăr calea ta!

Înțelepciunea adevărată și cea falsă

16Începutul oricărei lucrări este cuvântul și înainte de orice faptă este planul.

17Urma schimbării este inima;

18se împarte în patru părți:

binele și răul, viața și moartea,

iar cea care le stăpânește neîncetat

este limba.

19Există om abil, care-i educă pe mulți,

dar nu este de folos

pentru sufletul propriu.

20Există cel care o face pe înțeleptul

în cuvinte,

el este urât și va fi lipsit de orice hrană.

21Nu i s-a dat har de la Domnul,

pentru că este lipsit de orice înțelepciune.

22Există înțelept pentru propriul suflet

și roadele inteligenței sale, pe gura lui,

sunt credibile.

23Bărbatul înțelept își va educa poporul

și roadele inteligenței lui

vor fi credibile.

24Bărbatul înțelept

va fi umplut de binecuvântare

și îl vor declara fericit

toți cei care îl vor vedea.

25Viața omului are zile numărate,

dar zilele lui Israél sunt fără număr.

26Înțeleptul va moșteni încredere

în poporul său

și numele lui va fi viu în veci.

Cumpătarea

27Fiule, în viața ta, încearcă-ți sufletul:

vezi ce este rău în ea

și nu-i da!

28Căci nu toate sunt de folos tuturor

și nu orice suflet își găsește plăcerea

în toate.

29Nu fi lacom în orice desfătare

și nu te arunca asupra meselor!

30Căci în mulțimea mâncărurilor

este boală

și necumpătarea apropie e crampe.

31Din cauza necumpătării,

mulți au sfârșit,

dar cel care este atent

își adaugă la viață.