1Moise și Aaròn s-au dus apoi și i-au zis lui Faraón: „Așa vorbește Domnul Dumnezeul lui Israél: «Lasă poporul meu ca să celebreze o sărbătoare în cinstea mea în pustiu!»”.
2Faraón a zis: „Cine este Domnul, ca să ascult de glasul lui și să-l las pe Israél? Nu-l cunosc pe Domnul și nici nu-l voi lăsa pe Israél”.
3Ei au zis: „Dumnezeul evreilor ne-a ieșit în întâmpinare. Lasă-ne deci să mergem cale de trei zile în pustiu ca să aducem jertfă Domnului Dumnezeului nostru, ca să nu ne bată cu ciumă sau cu sabie!”.
4Și regele Egiptului le-a zis: „Moise și Aaròn, de ce distrageți poporul de la munca lui? Plecați la muncile voastre forțate!”.
5Faraón a zis: „Iată că poporul este acum numeros în țară și voi îl întrerupeți de la munca lui?”.
Instrucțiuni către supraveghetorii muncilor forțate6În acea zi, Faraón le-a poruncit supraveghetorilor poporului și scribilor lor:
7„Să nu mai dați poporului paie pentru facerea cărămizilor ca ieri și alaltăieri; ci să se ducă ei și să-și adune paie.
8Iar măsura de cărămizi pe care o făceau mai înainte, să-i puneți s-o facă fără a scădea ceva din ele! Căci sunt leneși, de aceea strigă: «Să mergem și să aducem jertfă Dumnezeului nostru!»!
9Să se îngreuneze munca acestor oameni ca să aibă ce să facă și să nu mai dea atenție la vorbe mincinoase!”.
10Supraveghetorii poporului și scribii au ieșit și au spus poporului: „Așa vorbește Faraón: «Nu am să vă mai dau paie;
11duceți-vă voi înșivă și luați paie de unde veți găsi; căci nu vi se va scădea nimic din lucrul vostru!»”.
12Poporul s-a împrăștiat în toată țara Egiptului ca să strângă miriște în loc de paie.
13Supraveghetorii îi zoreau, zicând: „Terminați lucrul vostru zi de zi ca atunci când erau paie!”.
14Iar scribii fiilor lui Israél pe care îi puseseră peste ei supraveghetorii lui Faraón au fost loviți, zicându-li-se: „De ce nu ați făcut nici ieri, nici astăzi numărul stabilit de cărămizi ca mai înainte?”.
Plângerea scribilor evrei15Scribii fiilor lui Israél au venit și au strigat către Faraón, zicând: „De ce faci așa cu servitorii tăi?
16Nu li se mai dau paie servitorilor tăi și ni se spune: «Faceți!». Iată, servitorii tăi au fost și loviți – și păcatul este tot al poporului tău!”.
17El a zis: „Leneși sunteți voi, leneși! De aceea ziceți: «Să mergem și să aducem jertfă Domnului!».
18Acum, mergeți și lucrați; paie nu vi se vor da, dar măsura poruncită de cărămizi s-o faceți!”.
Reproșurile poporului.Rugăciunea lui Moise19Scribii fiilor lui Israél s-au văzut într-o grea când li s-a spus: „Nu veți scădea de cărămizi pentru fiecare zi”.
20Când au ieșit de la Faraón, i-au întâlnit pe Moise și pe Aaròn, care stăteau în întâmpinarea lor.
21Și le-au zis: „Să vă vadă Domnul și să judece, pentru că ne-ați stricat reputația în ochii lui Faraón și în ochii slujitorilor lui, dându-le sabia în mână ca să ne ucidă!”.
22Moise s-a întors spre Domnul și a zis: „Doamne, de ce ai făcut un astfel de rău poporului acestuia? De ce m-ai mai trimis?
23De când m-am dus la Faraón ca să-i vorbesc în numele tău, el face și mai rău poporului acestuia, iar tu n-ai eliberat nicidecum poporul tău”.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.