1Cuvântul Domnului a fost către mine:
2„Fiul omului, spune o enigmă și pronunță un proverb către casa lui Israél!
3Spune: «Așa zice Domnul Dumnezeu:
‹Un vultur mare, cu aripi mari,
cu pene lungi și cu penaj bogat
și divers colorat
a venit în Libán
și a luat o creangă de cedru.
4A rupt vârful ramurilor sale
și l-a dus în țara Canaán,
l-a pus într-o cetate de negustori.
5A luat din sămânța țării
și l-a pus într-un câmp pentru semănat,
lângă ape mari: l-a pus ca pe salcie.
6A răsărit și a devenit viță care
se întinde, dar mică de înălțime;
ramurile ei se îndreptau spre el
și rădăcinile ei erau sub el.
A devenit o viță, a făcut ramuri
și și-a întins mlădițe.
7Și era un alt vultur mare,
cu aripi mari și cu mult penaj;
Iată, vița și-a întors rădăcinile spre el
și și-a întins spre el ramurile,
ca el s-o adape din straturile
unde era plantată.
8Era plantată pe un câmp bun,
lângă ape mari,
ca să facă ramuri și să aducă rod,
ca să devină o viță frumoasă› ».
9Spune: așa zice Domnul Dumnezeu:
«Oare va reuși?
Oare nu-i va smulge rădăcinile,
nu-i va rupe rodul ca să se usuce?
Toate frunzele verzi
ale mlădițelor sale se vor usca
fără ca să fie un braț puternic
sau un popor mare
care s-o smulgă din rădăcinile ei.
10Iată, era plantată: oare va reuși?
Oare nu va fi atinsă de vântul
dinspre răsărit și se va usca?
Se va usca în straturile unde a răsărit»”.
11Cuvântul Domnului a fost către mine:
12„Spune casei răzvrătite: Nu știți ce înseamnă acestea? Iată, a venit regele Babilónului la Ierusalím și i-a luat pe regele lui și pe căpeteniile sale și i-a dus cu el în Babilón.
13A luat din descendența regală și a încheiat cu el o alianță; l-a făcut să ajungă la un jurământ cu el și i-a luat pe cei puternici ai țării,
14ca să fie regalitatea lui înjosită, încât să nu se ridice, să păzească alianța cu el, ca să fie stabil.
15Dar el s-a răzvrătit împotriva lui trimițând mesageri în Egipt ca să-i dea cai și popor mult. Oare i-a reușit? A scăpat cel care a făcut acestea? A scăpat cel care a rupt alianța?
16Viu sunt eu – oracolul Domnului Dumnezeu – că el va muri în țara regelui care l-a făcut să domnească, al cărui jurământ l-a disprețuit și a cărui alianță a rupt-o. În mijlocul Babilónului.
17Nici cu armată puternică și nici cu adunare numeroasă Faraónul nu va face nimic pentru el în luptă, când vor ridica parapeți și vor construi întărituri ca să nimicească multe suflete.
18El a disprețuit jurământul, încât a rupt alianța, și-a dat mâna, dar a făcut toate acestea; totuși nu a scăpat”.
19De aceea, așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Viu sunt eu, voi aduce asupra capului lui jurământul meu pe care l-a disprețuit și alianța mea pe care a rupt-o.
20Îmi voi întinde plasa peste el și el va fi prins în capcana mea. Îl voi face să ajungă în Babilón și îl voi judeca acolo pentru sacrilegiul pe care l-a săvârșit împotriva mea.
21Iar toți fugarii lui din toate trupele sale vor cădea de sabie și cei rămași vor fi împrăștiați în toate vânturile. Și veți cunoaște că eu sunt Domnul care am vorbit”.
22Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Eu voi lua dintre ramurile cedrului înalt și voi planta; voi rupe din vârful ramurilor sale o ramură fragedă și o voi planta pe un munte înalt și măreț.
23Pe un munte înalt din Israél o voi planta: va face ramuri și va da rod și va deveni un cedru frumos. Vor locui sub el toate păsările de tot felul, la umbra frunzișului său vor locui.
24Vor ști toți copacii câmpului că eu sunt Domnul: eu am înjosit copacul înalt și am înălțat copacul înjosit; am făcut să se usuce copacul verde și am făcut să înflorească copacul uscat. Eu, Domnul, am vorbit și voi face”.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
