1Dar tu, Dumnezeul nostru, ești bun și fidel, îndelung răbdător
și guvernezi cu îndurare toate.
2Chiar dacă păcătuim, suntem ai tăi.
Și, cunoscând puterea ta,
nu vom mai păcătui,
știind că suntem considerați ai tăi.
3Căci a te înțelege
este dreptatea desăvârșită
și a cunoaște puterea ta
este rădăcina nemuririi.
4Nu ne-a înșelat invenția malefică
a oamenilor,
nici truda neroditoare a zugravilor
de umbre,
forme vopsite cu diferite culori,
5a căror vedere face să vină pofta
în cei nepricepuți
și să tânjească la imaginea moartă,
formă fără suflare.
6Iubitori de rele și vrednici
de astfel de speranțe
sunt și cei care fac și cei care tânjesc
și cei ce aduc cult.
Nebunia făuritorilor de idoli7Olarul frământă cu trudă pământul moale
și plăsmuiește ceva spre folosul nostru.
Fiecare este plăsmuit din același lut:
și vase care servesc
pentru lucrări curate,
și pentru cele contrare,
toate în același fel.
Cât privește folosirea fiecăruia,
judecător este lucrătorul în lut.
8El plăsmuiește cu trudă inutilă,
din același lut, un dumnezeu zadarnic,
care, născut cu puțin înainte din pământ,
merge după puțin
de unde a fost luat,
când i se va cere cont de suflet.
9El nu are preocupare
că este gata să moară
și că are viața scurtă,
ci se ia la întrecere cu aurarii
și cu argintarii,
îi imită pe lucrătorii în bronz
și consideră glorie că plăsmuiește
lucruri false.
10Cenușă este inima lui,
speranța lui, mai de nimic decât pământul
și viața lui, mai de necinstit
decât lutul.
11Căci nu-l cunoaște
pe cel care l-a plăsmuit,
cel care l-a făcut insuflându-i duhul
și comunicându-i duhul de viață.
12A considerat că e un joc de copii
viața noastră
și că viața este un târg profitabil.
Spune: „Trebuie să câștigi de oriunde,
chiar și din rău”.
13El știe mai mult decât toți că păcătuiește făcând din materie pământească
obiecte ușor de spart
și cioplite.
Nebunia egipténilor: idolatria universală14Toți sunt fără de minte și sărmani,
mai mult decât sufletul unui copilaș.
Sunt dușmani ai poporului tău,
pe care ei l-au oprimat.
15Căci pe toți idolii neamurilor
i-au considerat dumnezei
ei, care nu au uzul ochilor
pentru vedere,
nici nări pentru respirarea aerului,
nici urechi pentru a auzi,
nici degetele mâinilor pentru pipăit,
iar picioarele lor sunt inutile
pentru mers.
16Un om i-a făcut
și un duh împrumutat i-a plăsmuit,
căci niciun om nu poate să plăsmuiască
un dumnezeu asemenea sieși.
17Fiind muritor, el înfăptuiește o ființă moartă cu mâinile sale nelegiuite;
este mai bun decât cei cărora
le aduce cult,
căci el trăiește, dar aceia, niciodată.
18Ei aduc cult animalelor
celor mai urâte,
care, comparați în nebunie,
sunt mai răi decât alții.
19Se întâmplă să nu fie atât de frumoase,
încât să fie de dorit,
ca la vederea animale,
căci ei au fugit de lauda lui Dumnezeu și de binecuvântarea lui.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.