Tobia 8 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Noaptea nunții

1Când au terminat de mâncat și de băut, au vrut să se culce. L-au luat pe tânăr și l-au dus în cameră.

2Tobía și-a amintit de cuvântul lui Rafaél și a luat ficatul peștelui și inima din desaga pe care o avea și le-a pus pe jăratecul pentru incens.

3Mirosul peștelui l-a oprit și l-a îndepărtat pe demon spre părțile Egiptului. Rafaél a mers, l-a împiedicat acolo și l-a legat imediat.

4[Părinții] au ieșit și au închis ușa camerei. Tobía s-a ridicat de pe pat și i-a zis: „Scoală, soră, să ne rugăm și să cerem de la Dumnezeul nostru să arate față de noi îndurare și grijă!”.

5S-a ridicat și au început să se roage și să ceară să aibă grijă de ei. Și a început să zică:

„Binecuvântat ești tu,

Dumnezeul părinților noștri,

și binecuvântat este numele tău

în toate generațiile viitoare!

Să te binecuvânteze cerurile

și toată creația ta în toți vecii!

6Tu l-ai făcut pe Adám

și i-ai dat-o pe Eva, soția lui,

ca ajutor și sprijin.

Din amândoi s-a născut

tot neamul omenesc.

Tu ai spus:

«Nu este bine ca omul să fie singur.

Să-i facem un ajutor pe potriva lui!».

7Și acum, nu din desfrânare

o iau pe această soră a mea,

ci întru adevăr.

Binevoiește să te înduri de mine și de ea

și să îmbătrânim împreună!”.

8Și au zis împreună: „Amin! Amin!”.

9Apoi au dormit peste noapte.

10Raguél, sculându-se, i-a chemat pe slujitori la sine, au mers și au săpat o groapă. Căci spunea: „În caz că a murit, să nu ajungem de râs și de rușine!”.

11Când au terminat de săpat groapa, Raguél a venit acasă și a chemat-o pe soția lui.

12I-a zis: „Trimite-o pe una dintre slujitoare să meargă să vadă dacă trăiește! Dacă a murit, să-l îngropăm, ca să nu știe nimeni!”.

13Ei au trimis-o pe slujitoare. Au luat candela, au deschis ușa. Ea a intrat și i-a găsit întinși și dormind împreună.

14Slujitoarea a ieșit și le-a făcut cunoscut că el trăiește și că nu s-a întâmplat nimic rău.

15Atunci, ei l-au binecuvântat

pe Dumnezeul cerului, zicând:

„Binecuvântat ești tu, Dumnezeule,

cu toată binecuvântarea curată!

Să te binecuvânteze în toate veacurile!

16Binecuvântat ești

pentru că mi-ai făcut bine,

nu după temerile mele,

ci după îndurarea ta cea mare

pe care ai arătat-o față de noi!

17Binecuvântat ești tu

pentru că ai arătat îndurare

față de doi singuri!

Arată-le, Stăpâne, îndurare și mântuire

și împlinește-le viața

cu bucurie și îndurare!”.

18Atunci le-a poruncit slujitorilor lui să astupe groapa înainte să se facă dimineață.

19Apoi i-a zis soției sale să facă multe pâini, să meargă la staul și să aducă doi boi și patru berbeci. A zis să-i taie și au început să-i pregătească.

20L-a chemat pe Tobía și i-a zis: „Paisprezece zile să nu te miști de aici! Rămâi să mâncăm și să bem la mine! Fă să se bucure inima fiicei mele care a fost întristată!”.

21Din câte am, ia de aici jumătate și mergi sănătos la tatăl tău! Iar cealaltă jumătate, când vom muri eu și soția mea, este a voastră. Ai încredere, copile: eu sunt tatăl tău și Édna, mama ta! Noi suntem alături de tine și de sora ta de acum și până-n veac. Ai încredere, copile!”.