Isaia 10 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020(VBRC2020)

1Vai de cei ce promulgă hotărâri nelegiuite

și de cei care pun în scris oprimarea

2ca să devieze judecarea săracilor

și să îndepărteze

judecata săracilor poporului meu,

ca văduvele să devină prada lor

și să-i jefuiască pe orfani.

3„Ce veți face în ziua vizitării,

când devastarea va veni de departe?

La cine veți alerga după ajutor

și unde veți lăsa măreția voastră?

4Vor îngenunchia printre prizonieri

și vor cădea printre cei uciși.

Cu toate acestea,

mânia Domnului nu se potolește

și brațul lui este încă întins.

Împotriva regelui Asíriei

5Vai de Asíria, toiagul mâniei mele!

Nuiaua din mâna lor

este indignarea mea.

6Am trimis-o la un neam fățarnic

și-i voi ordona

împotriva poporului mâniei mele,

ca să-i prădeze, să-i jefuiască

și să-i facă un loc de călcat cu picioarele

ca noroiul de pe drumuri.

7Dar el nu gândește așa

și în inima lui nu plănuiește astfel,

ci în inima sa este să nimicească

și să distrugă nu puține popoare.

8Căci el zice: «Nu sunt oare

toate căpeteniile mele regi?

9Oare nu este Carchémiș ca și Calnó?

Nu este Arpád ca Hamát?

Nu este Damáscul ca Samaría?

10După cum mâna mea

a ajuns în regatele idolilor,

unde chipurile lor cioplite

erau mai multe

decât la Ierusalím și la Samaría,

11oare după cum am făcut

cu Samaría și cu idolii ei,

nu voi face și cu Ierusalímul

și cu idolii lui?»”.

12Dar, când Domnul va împlini toată lucrarea sa pe muntele Sión și în Ierusalím, voi pedepsi rodul îngâmfării inimii regelui Asíriei și splendoarea trufiei ochilor săi,

13căci el a zis:

„Prin puterea mâinii mele am făcut-o

și prin înțelepciunea mea

– pentru că sunt priceput –

am mutat hotarele popoarelor,

le-am prădat depozitele

și, ca un viteaz, i-am dat jos

pe cei care ședeau;

14ca la un cuib a ajuns mâna mea

la bogățiile popoarelor

și cum strânge cineva ouăle părăsite,

așa am strâns eu tot pământul

și nu a fost nimeni care să bată din aripi

sau să-și deschidă gura și să ciripească.

15Se laudă oare securea

împotriva celui care o folosește?

Se fălește fierăstrăul

împotriva celui care-l mânuiește?

Ca și cum nuiaua l-ar mișca

pe cel care o ridică!

Ca și cum toiagul s-ar ridica

de parcă nu ar fi lemn!”.

16De aceea, Domnul Dumnezeul Sabaót

va trimite slăbiciune

între cei puternici ai lui

și, sub măreția lui, va aprinde

o ardere ca arderea focului.

17Lumina lui Israél va deveni foc

și Sfântul lui, o flacără care va arde

și va mistui spinii

și mărăcinii lui într-o singură zi.

18Va arde strălucirea pădurii

și a grădinii – suflet și trup –

și va fi ca un bolnav care leșină.

19Ceilalți copaci din pădurea lui

vor fi în număr mic

și un copil va putea să-i scrie.

Restul lui Israél

20În ziua aceea, restul lui Israél

și cei scăpați din casa lui Iacób

nu se vor mai sprijini pe cel care îi lovea,

ci se vor sprijini pe Domnul,

Sfântul lui Israél, în adevăr.

21Un rest se va întoarce, restul lui Iacób,

la Dumnezeul cel Puternic.

22Căci chiar dacă poporul tău, Israél,

ar fi ca nisipul mării,

numai un rest din el se va întoarce,

căci nimicirea hotărâtă

se va revărsa în dreptate.

23Și hotărâtă,

Domnul Dumnezeul Sabaót

o va împlini în mijlocul țării.

Încrederea în Dumnezeu

24De aceea, așa spune

Domnul Dumnezeul Sabaót:

„Nu te teme, poporul meu,

locuitori ai Siónului, de Asíria!

Aceasta te va lovi cu toiagul

și va ridica împotriva ta nuiaua

în același fel ca Egiptul.

25Căci peste puțin, peste puțin timp,

indignarea și mânia mea

se vor împlini spre nimicirea lor”.

26Domnul Sabaót

va ridica biciul împotriva lui,

cum l-a lovit pe Madián

la stânca Hóreb,

și toiagul lui va fi deasupra mării

și se va înălța

în același fel ca în Egipt.

27În ziua aceea,

va fi îndepărtată povara de pe umerii tăi,

va fi sfărâmat jugul de pe grumazul tău,

jugul va fi distrus înaintea abundenței.

Invazia și înfrângerea Asíriei

28A venit la Aiát,

a traversat prin Migrón,

și-a lăsat lucrurile la Micmáș.

29A străbătut trecătoarea,

a poposit la Ghebá.

Ráma s-a înspăimântat

și Ghibéea lui Saul a luat-o la fugă.

30„Înalță-ți glasul, Bat-Galím!

Ascultă, Làiș!

Sărmane Anatót!

31Madmená fuge,

locuitorii din Ghebím caută refugiu.

32Încă o zi se oprește la Nob,

amenință cu mâna

muntele Fiicei Siónului,

colina Ierusalímului”.

33Iată, Domnul Dumnezeul Sabaót

taie cu putere ramurile:

cele înalte vor fi tăiate

și cele semețe vor fi date jos!

34Taie tufișurile pădurii cu securea

și Libánul va cădea sub cel Puternic.

Blog
About Us
Message
Site Map

Who We AreWhat We EelieveWhat We Do

Terms of UsePrivacy Notice

2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.

Home
Gospel
Question
Blog
Help