1Îndură-te de noi, Stăpâne,
Dumnezeu a toate,
privește spre noi
2și fă să cadă teama de tine
asupra tuturor neamurilor!
3Ridică-ți mâna
împotriva neamurilor străine,
ca ele să vadă puterea ta!
4După cum, înaintea lor,
ai fost sfințit în noi,
tot așa, înaintea noastră,
să fii preamărit în ele!
5Ca ele să te cunoască pe tine
după cum și noi am cunoscut
că nu este alt Dumnezeu
în afară de tine, Doamne.
6Reînnoiește semnele și fă alte minuni,
7glorifică mâna ta și brațul tău drept!
8Trezește furia și revarsă mânia,
9distruge-l pe potrivnic
și zdrobește-l pe dușman!
10Grăbește timpul
și amintește-ți de jurământ
și se vor povesti mărețiile tale!
11Cel salvat să fie devorat
în mânia focului
și să afle pieirea cei care fac rău
poporului tău!
12Zdrobește capetele principilor
dușmanilor care spun:
„Nu există nimeni în afară de noi”!
13Adună toate triburile lui Iacób
și dă-le moștenire, cum era la început!
14Îndură-te, Doamne, de poporul
care este chemat cu numele tău
și de Israél, pe care l-ai asemănat
cu întâiul tău născut!
15Ai milă de cetatea sanctuarului tău,
de Ierusalím, locul odihnei tale!
16Umple Siónul
de celebrările virtuților tale
și poporul tău, de gloria ta!
17Dă mărturie creaturilor tale
de la început, trezește profețiile,
cele în numele tău!
18Dă răsplată celor care au rămas tari
pentru tine
și profeții tăi să fie crezuți!
Ascultă, Doamne,
cererea celor care te imploră,
19după binecuvântarea lui Aaròn
asupra poporului tău!
Și vor cunoaște toți cei de pe pământ
că tu ești Domnul, Dumnezeul veacurilor.
Discernământul20Pântecele mănâncă orice hrană,
dar este o hrană mai bună
decât hrană.
21Gâtul gustă hrana de vânat;
la fel, inima inteligentă,
cuvintele mincinoase.
22Inima pervertită dă tristețe,
iar omul mult încercat îi va răsplăti.
Alegerea unei femei23Femeia acceptă orice bărbat,
dar este fiică mai bună
decât fiică.
24Frumusețea femeii înveselește fața
și merge dincolo
de orice dorință a omului.
25Dacă este pe limba ei
îndurare și blândețe,
soțul ei nu este ca fiii oamenilor.
26Cel care dobândește o femeie
are începutul bogăției:
e un ajutor potrivit lui
și coloană a tihnei.
27Unde nu este zid, este prădată proprietatea și unde nu este femeie,
[omul] va ofta rătăcind.
28Cine se va încrede
într-un hoț bine încins
care agil din cetate în cetate?
La fel este cu omul care nu are cuib,
care se oprește acolo unde se întunecă.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
