1Cuvântul Domnului a fost către mine:
2„Tu, fiul omului, așa vorbește Domnul Dumnezeu: este sfârșitul pentru pământul lui Israél! Vine sfârșitul peste cele patru colțuri ale țării.
3Acum, sfârșitul este asupra ta; voi trimite mânia mea asupra ta, te voi judeca după căile tale și voi pune împotriva ta toate lucrurile tale abominábile.
4Ochiul meu nu va avea milă de tine și nu mă voi îndura, ci voi pune căile tale împotriva ta și lucrurile tale abominábile vor fi în mijlocul tău. Și veți cunoaște că eu sunt Domnul Dumnezeu”.
5Așa vorbește Domnul Dumnezeu: „Iată, rău, vine un rău!
6Sfârșitul vine; vine sfârșitul! Sfârșitul este lângă tine; iată, a venit!
7Vine dezastrul la tine, locuitor al țării. Vine timpul, se apropie ziua groazei, și nu a voioșiei pe munți.
8Acum, îmi voi revărsa îndată furia mea asupra ta și-mi voi potoli mânia împotriva ta. Te voi judeca după căile tale și voi pune împotriva ta toate lucrurile tale abominábile.
9Ochiul meu nu va avea milă de tine și nu mă voi îndura. Voi pune împotriva ta căile tale și vor fi lucrurile tale abominábile în mijlocul tău. Și veți cunoaște că eu, Domnul Dumnezeu, sunt cel care lovește.
10Iată ziua! Iat-o că vine! A sosit dezastrul. Înflorește toiagul, răsare mândria.
11Violența se înalță ca toiag al nelegiuirii; nu mai e nimic din ei, nici din mulțimea lor, nici din bogățiile lor, nici din strălucirea din ei.
12Vine timpul, se apropie ziua! Cel care cumpără să nu se bucure și cel care vinde să nu jelească. Căci aprinsă este lângă toată mulțimea.
13Căci cel care vinde nu se va întoarce la ceea ce a vândut, chiar dacă va mai trăi, întrucât viziunea nu se va întoarce la mulțime și nimeni nu-și va întări viața prin nelegiuirea sa.
14Au sunat din trâmbiță și au pregătit totul, dar nu este nimeni care să meargă la luptă, căci mea aprinsă este împotriva întregii mulțimi.
Păcatele lui Israél15Sabia este afară, iar ciuma
și foametea, în casă.
Cel care este pe câmp
va muri de sabie,
iar pe cel care este în cetate
îl vor devora foametea și ciuma.
16Vor scăpa supraviețuitori,
dar vor fi pe munți
ca porumbeii văilor;
toți suspină, fiecare pentru nelegiuirea sa.
17Toate mâinile vor slăbi
și toți genunchii vor umbla ca apa.
18Se încing cu saci și-i acoperă teroarea.
Toate fețele sunt acoperite de rușine
și toate capetele, de chelie.
19Argintul lor îl aruncă pe străzi
și aurul lor a devenit murdărie.
Argintul și aurul lor nu pot
să-i salveze în ziua mâniei Domnului;
sufletul nu și-l satură
și măruntaiele nu și le umplu
pentru că nelegiuirea lor
a devenit o capcană.
20Splendoarea veșmintelor lor
au stabilit-o ca semeție
și imaginile lucrurilor lor abominábile
le-au făcut zei pentru ei.
De aceea i-am făcut
pentru ei murdărie.
21I-am dat în mâinile străinilor
spre pradă
și celor nelegiuiți ai țării, spre jaf:
ei îi vor profana.
22Îmi voi întoarce fața de la ei,
iar ei vor profana locul meu ascuns.
Animalele feroce vor intra în el
și-l vor profana.
23Fă lanțuri, căci țara este plină
de judecata de sânge
și cetatea este plină de violență.
24Voi face să vină relele neamurilor
și vor stăpâni casele lor.
Voi face să înceteze mândria
celor puternici
și sanctuarele lor vor fi întinate.
25Vine prăpădul.
Vor căuta pace, dar nu va fi!
26Vine dezastru peste dezastru
și va fi zvon după zvon.
Vor căuta viziunea de la profet,
dar legea va pieri de la preot
și sfatul, de la bătrâni.
27Regele va jeli, căpetenia
se va îmbrăca în dezolare,
iar mâinile poporului țării
vor tremura.
Voi face cu ei după căile lor
și-i voi judeca după judecățile lor.
Și vor cunoaște că eu sunt Domnul”.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
