1 Macabei 6 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Sfârșitul lui Antióh Epifánul

1Regele Antióh străbătea regiunile de sus și a auzit că există în Pérsia o cetate Elimáis, renumită pentru bogăția de argint și aur,

2și că templul din ea este foarte bogat; că sunt acolo armuri de aur, platoșe și arme pe care le lăsase acolo Alexándru, lui Fílip, regele macedonean, care a domnit primul peste greci.

3A venit și a căutat să cucerească cetatea și să o jefuiască, dar nu a putut, pentru că lucrul acesta fusese făcut cunoscut celor din cetate.

4Ei s-au ridicat împotriva lui la luptă, iar el a fugit și a plecat de acolo cu mare tristețe ca să se întoarcă la Babilón.

5Când a ajuns în Pérsia, cineva i-a adus la cunoștință că fuseseră zdrobite trupele care merseseră în ținutul lui Iúda,

6că Lýsias, care pornise cu o armată puternică, a fost făcut de rușine printre primii în fața lor și că ei s-au întărit cu arme, cu armată și cu prăzi multe pe care le-au luat de la trupele pe care le-au înfrânt;

7că au distrus lucrul abominábil pe care el îl construise pe altarul din Ierusalím și că au înconjurat sanctuarul și cetatea Baitsúr cu ziduri înalte, ca mai înainte.

8Când regele a auzit aceste lucruri, a încremenit și s-a cutremurat, a căzut la pat și s-a îmbolnăvit de supărare, pentru că nu s-a întâmplat după cum gândise.

9A zăcut acolo mai multe zile, deoarece îl cuprindea tristețe mare și se gândea că va muri.

10I-a chemat pe toți prietenii săi și le-a spus: „Somnul s-a îndepărtat de ochii mei și neliniștea mi-a cuprins inima.

11Și mi-am zis în inimă: «La ce suferință am ajuns și în ce mare furtună mă aflu acum, eu care eram fericit și iubit în puterea mea!».

12Acum îmi amintesc de relele pe care le-am făcut în Ierusalím, luând toate obiectele de argint și de aur care erau în el și trimițând să fie nimiciți locuitorii lui Iúda fără motiv.

13Recunosc că din cauza acestor lucruri m-au ajuns aceste rele. Iată, mor cu mare tristețe într-o țară străină!”.

Antióh al V-lea

14Apoi l-a chemat pe Fílip, unul dintre prietenii săi, și l-a stabilit peste tot regatul său.

15I-a dat coroana, haina și inelul său ca să le ducă lui Antióh, fiul său, și să se îngrijească de el ca să ajungă rege.

16Regele Antióh a murit acolo în anul o sută patruzeci și nouă.

17Lýsias a aflat că a murit regele și l-a stabilit rege pe Antióh, fiul lui, de care se îngrijise din copilărie. Și i-a pus numele de Eupátor.

Asedierea fortăreței din Ierusalím de către Iúda Macabéul

18Dar cei din fortăreață țineau închis Israélul împrejurul templului; ei căutau să le facă rău în toate, sprijinind neamurile.

19Iúda se gândea să-i nimicească și a convocat tot poporul ca să-i asedieze.

20S-au adunat împreună, i-au asediat în anul o sută cincizeci și a făcut catapulte și mașinării război.

21Au ieșit dintre ei, din încercuire, și s-au alipit de ei câțiva dintre cei nelegiuiți din Israél.

22Au mers la rege și i-au zis: „Până când nu vei face dreptate și nu-i vei răzbuna pe frații noștri?

23Noi de bună-voie l-am slujit pe tatăl tău, am umblat după cuvintele lui și am împlinit prescrierile lui.

24Pentru aceasta fiii poporului nostru au asediat și s-au înstrăinat de noi. Mai mult, pe câți îi găseau dintre noi, îi ucideau și ne răpeau moștenirile.

25Și nu numai împotriva noastră și-au întins mâinile, ci și împotriva tuturor ținuturilor lor.

26Iată, astăzi și-au fixat tabăra în fața fortăreței, în Ierusalím, ca s-o cucerească! Au întărit templul și Baitsúr.

27Dacă nu vei coborî repede înaintea lor, vor face lucruri mai mari decât acestea și nu-i vei mai putea opri”.

Bătălia de la Bet-Zaharía

28Regele s-a mâniat când a auzit și i-a adunat pe toți prietenii săi, căpetenii ale armatei și ale cavaleriei.

29Au venit la el armate mercenare din celelalte regate și din insulele mării.

30Numărul armatelor sale era de o sută de mii de pedestrași, douăzeci de mii de călăreți și treizeci și doi de elefanți dresați pentru luptă.

31Au venit prin Iduméea, și-au fixat tabăra la Baitsúr, au luptat multe zile și și-au făcut mașinării. Dar au ieșit, au dat foc și au luptat bărbătește.

32Iúda a plecat din fortăreață și și-a fixat tabăra la Baitzaharía, în fața taberei regelui.

33Regele s-a sculat în zori, și-a dus tabăra cu avânt pe drumul spre Baitzaharía, și-a desfășurat armatele pentru bătălie și a sunat din trâmbițe.

34Elefanților le-a arătat sânge de struguri și de mure ca să-i incite la luptă.

35Au împărțit animalele printre falange și au pus pe lângă fiecare elefant o mie de oameni îmbrăcați în platoșe de zale, cu coifuri de bronz pe cap, și cinci sute de călăreți aleși, rânduiți pentru fiecare animal.

36Ei în același timp înaintea animalului și unde mergea el, acolo se duceau și ei și nu se îndepărtau de el.

37Pe fiecare animal erau turnuri de lemn pentru apărare, legate cu chingi. În fiecare erau patru războinici care luptau din ele și conducătorul.

38Restul cavaleriei l-a pus de o parte și de alta, la cele două aripi ale liniei de bătaie, ca să înfricoșeze și să apere falangele.

39Când a răsărit soarele peste scuturile de aur și de bronz, a strălucit muntele din cauza lor și au luminat ca niște torțe de foc.

40O parte a trupei regelui a stat pe înălțimea muntelui, iar alta, la poale. Înaintau în siguranță și ordonat.

41Se cutremurau toți cei care care auzeau zgomotul lor, mersul mulțimii și zăngănitul armelor, căci era o armată foarte mare și puternică.

42Iúda și trupa lui s-au apropiat de linia de bătaie și au căzut din trupa regelui șase sute de bărbați.

43Eleazár, cel Auarán, a văzut unul dintre animale îmbrăcat cu o armură regească și mai mare decât toate celelalte animale și și-a închipuit că pe el se află regele.

44S-a dat pe sine ca să-și salveze poporul și să-și dobândească un nume veșnic.

45A alergat la el cu curaj, prin mijlocul falangei, a ucis în dreapta și în stânga, iar s-au despărțit din lui într-o parte și într-alta.

46A intrat sub elefant, l-a străpuns și l-a ucis; a căzut la pământ peste, care a murit acolo.

47[Iudeii], văzând puterea regească și avântul armatelor, s-au retras dinaintea lor.

Ocuparea cetății Bet-Țur și asedierea muntelui Sión

48Cei din tabăra regelui au urcat să le iasă înainte spre Ierusalím, iar regele și-a fixat tabăra împotriva Iudeii și a muntelui Sión.

49Au făcut pace cu cei din Baitsúr. Ei au ieșit din cetate pentru că nu mai aveau hrană ca să rămână închiși acolo, întrucât pământul era în sabátic.

50Regele a cucerit Baitsúr și a pus acolo o garnizoană ca să o păzească.

51A asediat sanctuarul timp de mai multe zile și a pus acolo catapulte, mașinării, aruncătoare de flăcări și de pietre, scorpioni ca să arunce săgeți și proiectile.

52Au făcut și ei mașinării în fața mașinăriilor lor și au luptat multe zile.

53Însă nu mai era hrană în depozite, pentru că era anul al șaptelea și cei care se salvaseră dintre păgâni în Iudéea au consumat restul proviziilor.

54Au lăsat în sanctuar puțini oameni, pentru că i-a răpus foamea și s-au împrăștiat fiecare la locul său.

Libertatea religioasă

55Lýsias a auzit că Fílip, cel pe care regele Antióh, fiind încă în viață, l-a stabilit să aibă grijă de fiul său Antióh ca să devină rege,

56s-a întors din Pérsia și Média și că armatele care au mers cu regele erau cu el și că el caută să pună stăpânire pe situație;

57atunci s-a pregătit și s-a grăbit să plece. Le-a zis regelui, conducătorilor armatei și oamenilor: „Noi ne sfârșim pe zi ce trece, hrana noastră este puțină, locul pe care îl asediem este întărit și domniei sunt asupra noastră.

58Acum, să le dăm acestor oameni mâna dreaptă și să facem pace cu ei și cu toate neamurile lor!

59Să le permitem să umble după obiceiurile lor ca mai înainte, pentru că din cauza obiceiurilor lor pe care noi le-am interzis, ei s-au mâniat și au făcut toate acestea!”.

60Acest cuvânt a fost plăcut regelui și căpeteniilor. Au trimis la ei să facă pace, iar ei au acceptat.

61Regele și căpeteniile au jurat pentru acestea, iar ei au ieșit din fortăreață.

62Regele a ajuns pe muntele Sión și a văzut fortăreața locului. Și-a încălcat jurământul pe care-l făcuse și a poruncit să fie dărâmat zidul de jur împrejur.

63Apoi a plecat în grabă și s-a întors la Antiohía, unde l-a găsit pe Fílip domnind în cetate. S-a luptat cu el și a cucerit cetatea cu forța.