1Aleluia! Lăudați-l pe Domnul,
pentru că este bun,
veșnică este îndurarea lui!
2Cine va putea istorisi
faptele puternice ale Domnului?
Cine va putea face cunoscută
toată gloria lui?
3Fericiți sunt cei care păzesc judecata,
cei care înfăptuiesc
în orice timp dreptatea!
4Amintește-ți de noi, Doamne,
din îndurare față de poporul tău,
vizitează-ne cu mântuirea ta,
5ca să vedem fericirea aleșilor tăi,
să ne bucurăm de bucuria neamului tău
și să ne mândrim cu moștenirea ta!
6Noi am păcătuit împreună cu părinții
noștri; am săvârșit răul,
am săvârșit nelegiuirea.
7Părinții noștri, în Egipt,
n-au înțeles minunile tale,
nu și-au amintit de mulțimea
îndurărilor tale,
ci s-au răzvrătit la mare, la Marea Roșie.
8Dar el i-a mântuit
de dragul numelui său,
pentru a-și face cunoscută puterea.
9A amenințat Marea Roșie și ea a secat
și i-a trecut prin adâncuri
ca prin pustiu.
10I-a mântuit din mâna celor
care îi urau și i-a răscumpărat
din mâna asupritorilor.
11Apele i-au acoperit pe dușmanii lor,
niciunul dintre ei nu a scăpat.
12Atunci ei au crezut în cuvântul lui
și au cântat lauda sa.
13Au uitat curând însă
lucrările Domnului și n-au așteptat
[împlinirea] planului său.
14Li s-a aprins pofta în pustiu
și l-au pus pe Dumnezeu
la încercare în pământ uscat.
15El le-a împlinit cererea
și a dat sațietate sufletelor lor.
16În tabără, au fost geloși pe Moise
și pe Aaròn, cel consacrat Domnului.
17Pământul s-a deschis și l-a înghițit
pe Datàn și a acoperit ceata lui Abirám.
18S-a aprins foc împotriva cetei lor:
flacăra lui i-a devorat pe nelegiuiți.
19Și au făcut un vițel în Hóreb,
s-au prosternat
înaintea unui chip turnat
20și au schimbat gloria lor
cu chipul unui bou
care mănâncă iarbă.
21Au uitat de Dumnezeul care i-a mântuit,
care a făcut lucruri mari în Egipt,
22minuni în țara lui Ham,
semne minunate la Marea Roșie.
23El hotărâse să-i nimicească,
dacă n-ar fi fost Moise, alesul său,
să stea la trecătoare înaintea lui
pentru a abate mânia lui,
ca să nu-i distrugă.
24Au refuzat pământul desfătării,
nu s-au încrezut în cuvântul lui.
25Au murmurat în corturile lor,
n-au ascultat glasul Domnului.
26Iar el și-a ridicat mâna asupra lor,
ca să-i doboare în pustiu
27și să piardă descendența lor
printre neamuri
și să-i împrăștie prin ținuturi.
28Ei l-au slujit pe Báal-Peór
și au mâncat din jertfele morților.
29L-au indignat prin faptele lor
și a izbucnit ciuma printre ei.
30S-a ridicat Pinhás și a intervenit,
ciuma s-a retras
31și i s-a considerat aceasta ca dreptate
din generație în generație,
pentru totdeauna.
32L-au mâniat și la apele din Meríba
și Moise a fost pedepsit din cauza lor,
33căci i-au amărât sufletul,
încât buzele lui au vorbit cu nesocotință.
34N-au nimicit popoarele,
așa cum le spusese Domnul.
35Ei s-au amestecat
cu neamurile
și au învățat faptele lor.
36Au slujit la idolii lor,
care au devenit pentru ei capcană.
37Și-au jertfit fiii și fiicele demonilor.
38Au vărsat sânge nevinovat,
sângele fiilor și fiicelor lor,
pe care i-au jertfit idolilor din Canaán,
și s-a profanat pământul cu sânge.
39S-au întinat prin faptele lor,
s-au desfrânat prin obiceiurile lor.
40Atunci, Domnul s-a aprins de mânie
împotriva poporului său,
i s-a făcut silă de moștenirea sa;
41i-a dat în mâna neamurilor
și cei ce îi urau au domnit peste ei,
42i-au asuprit dușmanii
și au fost umiliți sub mâna lor.
43De mai multe ori i-a eliberat,
dar ei s-au revoltat prin planurile
lor și au fost doborâți
pentru nelegiuirile lor.
44Totuși, s-a uitat la strâmtorarea lor
când le-a auzit strigătul.
45Și-a amintit de alianța sa cu ei
și s-a îndurat de ei
după mulțimea îndurării sale.
46I-a făcut să afle îndurare la toți cei care
îi luaseră în captivitate.
47Mântuiește-ne,
Doamne Dumnezeul nostru,
și adună-ne dintre neamurile, ca să lăudăm numele tău
cel sfânt și să ne mândrim
lăudându-te pe tine!
48Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul
lui Israél, din veac și până în veac!
Să zică tot poporul: „Amin! Aleluia!”!
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
