Proverbe 13 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

Sărăcia și bogăția

1Fiul înțelept

[ascultă] disciplina tatălui,

dar cel batjocoritor nu ascultă dojana.

2Omul mănâncă ceea ce este bun

din rodul gurii,

dar sufletul celor care înșală, violență.

3Cine are grijă de gura sa își păzește sufletul, iar cine-și deschide buzele

[o face] spre distrugerea lui.

4Leneșul dorește mult,

dar nu este nimic pentru sufletul lui, iar sufletul celui harnic se îndestulează.

5Cel drept urăște cuvântul mincinos,dar cel vinovat este dezgustător

și desconsiderat.

6Dreptatea îl păzește pe cel integru pe cale, dar vinovăția îl pervertește pe cel păcătos.

7Este cine o face pe bogatul, dar nu are nimic, și este cine o face pe săracul,

dar are avere mare.

8Răscumpărarea sufletului omului

este bogăția lui,

dar cel necăjit nu aude dojana.

9Lumina celor drepți îmbucură,

dar candela celor vinovați se stinge.

10Numai din impertinență vine încăierarea, dar înțelepciunea este cu cei care

se lasă sfătuiți.

11Averea fără trudă se împuținează, dar cel care adună cu mâna o mărește.

12Așteptarea prelungită slăbește inima, pom al vieții este dorința împlinită.

13Cine disprețuiește cuvântul se zădărnicește; cel care se teme de poruncă,

acela este răsplătit.

14Legea înțeleptului este izvor de viață,

pentru ca să-l îndepărteze de cursele morții.

15Prudența celui bun aduce har,

dar calea celor care înșală este dură.

16Orice isteț lucrează prin cunoaștere,

dar cel nesimțit împrăștie nebunie.

17Mesagerul vinovat cade în răutate,

dar împuternicitul fidel aduce vindecare.

18Calicie și ocară

sunt pentru cel care neglijează disciplina,

dar cel care observă mustrarea este onorat.

19Dorința împlinită este desfătare

pentru suflet,

dar este lucru abominábil

pentru cei nesimțiți îndepărtarea de rău.

20Cel care umblă cu cei înțelepți

devine înțelept,

iar cel care se împrietenește

cu cei nesimțiți își va face rău.

21Răul îi urmărește pe cei păcătoși,

dar binele îi răsplătește pe cei drepți.

22Cel bun lasă moștenire nepoților,

iar averea celui care păcătuiește

este păstrată pentru cel drept.

23Terenul desțelenit al celor necăjiți multă hrană,

dar este cine se pierde

din cauza lipsei de judecată.

24Cine-și cruță nuiaua îl urăște pe fiul său, dar cine-l iubește caută imediat disciplina.

25Cel drept mănâncă până i se satură sufletul, dar pântecele celor vinovați rămâne lipsit.