Faptele apostolilor 13 - Versiunea Biblia Romano-Catolic? 2020（VBRC2020）

V. PRIMA CĂLĂTORIE MISIONARĂPaul și Barnàba sunt trimiși în misiune

1În Biserica din Antiohía erau profeți și învățători: Barnàba, Simeón, cel numit Nígher, Lúciu din Ciréne, Manaén, cel care a fost crescut împreună cu tetrarhul Iród, și Saul.

2În timp ce îi aduceau slujire lui Dumnezeu și posteau, Duhul Sfânt le-a zis: „Puneți-i deoparte, pentru mine, pe Barnàba și pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat!”.

3Atunci, după ce au postit și s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei și i-au lăsat.

Paul și Barnàba în Cípru

4Așadar, trimiși de Duhul Sfânt, au coborât la Seleucía și, de acolo, s-au îmbarcat pentru Cípru.

5Când au ajuns la Salamína, au vestit cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor. Îl aveau și pe Ioan ca slujitor.

6Străbătând întreaga insulă până la Páfos, au găsit acolo un mag, un fals profet iudeu, al cărui nume era Bar-Isus.

7Acesta era din cercul proconsulului Sergiu Paul, un bărbat înțelept, care îi chemase pe Barnàba și pe Saul căutând să asculte cuvântul lui Dumnezeu.

8Dar s-a ridicat împotriva lor Elimás, magul – căci așa se traduce numele lui –, căutând să-l îndepărteze pe proconsul de la credință.

9Dar Saul – și Paul –, plin de Duhul Sfânt, l-a fixat cu privirea

10și i-a zis: „Om plin de toate înșelăciunile și de orice nelegiuire, fiu al diavolului, dușman al oricărei dreptăți, nu vei înceta oare să strâmbi căile cele drepte ale Domnului?

11Iată, acum mâna Domnului este peste tine! Vei fi orb și un timp nu vei mai vedea soarele”. Dintr-o dată a căzut asupra lui ceață și întuneric, iar el umbla bâjbâind și căuta pe cineva care să-l ducă de mână.

12Atunci, văzând proconsulul ceea ce s-a petrecut, a crezut și a rămas uimit de învățătura Domnului.

Paul și Barnàba la Antiohía Pisídiei

13Apoi, îmbarcându-se de la Páfos, Paul și cei care erau cu el au ajuns la Pérga Pamfíliei. Ioan, despărțindu-se de ei, s-a întors la Ierusalím.

14Iar ei, plecând din Pérga, au ajuns la Antiohía Pisídiei. Au intrat în sinagogă într-o zi de sâmbătă și s-au așezat.

15După citirea Legii și a Profeților, conducătorii sinagogii au trimis la ei să li se spună: „Fraților, dacă aveți vreun cuvânt de mângâiere pentru popor, vorbiți!”.

16Atunci, Paul, ridicându-se, și făcând semn cu mâna, a zis: „Bărbați israelíți și voi, temători de Dumnezeu, ascultați!

17Dumnezeul acestui popor, Israél, i-a ales pe părinții noștri și a înălțat poporul în timpul șederii lor în țara Egiptului și după ce i-a scos de acolo cu braț puternic,

18timp de aproape patruzeci de ani, i-a suportat în pustiu.

19După ce a nimicit șapte popoare în țara Canaán, le-a dat ca moștenire țara aceasta

20cam patru sute cincizeci de ani. După aceasta, le-a dat judecători până la profetul Samuél.

21Apoi i-au cerut un rege, iar le-a dat pe Saul, fiul lui Chiș, bărbat din tribul lui Beniamín, timp de patruzeci de ani.

22După ce l-a înlăturat pe acesta, l-a ridicat pentru ei ca rege pe Davíd, despre care a dat mărturie, spunând: «L-am aflat pe Davíd, fiul lui Iése, un om după inima mea, care va împlini toată voința mea».

23Din descendența acestuia, Dumnezeu a ridicat pentru Israél, după promisiunea sa, un mântuitor: pe Isus.

24Înainte de venirea lui, Ioan a predicat un botez al convertirii pentru tot poporul lui Israél.

25Dar când Ioan era spre sfârșitul călătoriei sale, spunea: «Eu nu sunt ceea ce credeți voi că sunt. Dar iată că vine după mine unul căruia nu sunt vrednic să-i dezleg încălțămintea picioarelor».

26Fraților, fii din neamul lui Abrahám și aceia dintre voi care sunt temători de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri.

27De fapt, cei care locuiesc în Ierusalím și conducătorii lor nu l-au recunoscut, dar, judecându-l, au împlinit cuvintele profeților care se citesc în fiecare sâmbătă.

28Deși nu au găsit în el niciun motiv de moarte, i-au cerut lui Pilát să-l ucidă.

29După ce au împlinit toate câte erau scrise despre el, l-au dat jos de pe lemn și l-au pus într-un mormânt.

30Dar Dumnezeu l-a înviat din morți.

31Timp de mai multe zile, el s-a arătat acelora care urcaseră cu el din Galiléea la Ierusalím și care acum sunt martorii lui înaintea poporului.

32Și noi vă aducem ca o veste bună promisiunea făcută părinților,

33pe care Dumnezeu a împlinit-o pentru copiii lor, pentru noi, înviindu-l pe Isus, așa cum este scris în psalmul al doilea:

«Fiul meu ești tu,

eu astăzi te-am născut».

34Că l-a înviat din morți ca să nu se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel:

«Vă voi da promisiunile sfinte

făcute lui Davíd,

cele vrednicej de încredere».

35De aceea se mai spune într-un alt:

«Nu vei permite

ca sfântul tău să vadă putrezirea».

36Însă Davíd, după ce a slujit în generația lui, după planul lui Dumnezeu, a murit, a fost adăugat la părinții lui și a văzut putrezirea.

37Dar acela pe care Dumnezeu l-a înviat nu a văzut putrezirea.

38Așadar, fraților, să vă fie cunoscut că prin el vă este vestită iertarea de păcate și de tot ce n-ați putut fi îndreptățiți prin Legea lui Moise.

39Oricine crede în el poate fi justificat prin el.

40Deci vedeți să nu vină asupra voastră ceea ce a fost spus în profeți:

41«Priviți, disprețuiților!

Mirați-vă și faceți-vă nevăzuți!

Pentru că eu fac în zilele voastre

o lucrare,

o lucrare pe care n-ați crede-o

dacă v-ar povesti cineva»”.

42Când au ieșit, i-au rugat să le mai spună despre aceleași lucruri și sâmbăta următoare.

43După ce s-a împrăștiat adunarea, mulți dintre iudei și prozeliții evlavioși i-au urmat pe Paul și Barnàba, iar aceștia vorbeau cu ei și-i convingeau să rămână în harul lui Dumnezeu.

Din cauza necredinței iudeilor, Paul și Barnàba se îndreaptă spre păgâni

44În sâmbăta următoare, aproape toată cetatea s-a adunat ca să asculte cuvântul Domnului.

45Dar iudeii, când au văzut mulțimile, s-au umplut de invidie și contraziceau cele spuse de Paul insultându-l.

46Atunci Paul și Barnàba au zis cu îndrăzneală: „Vouă trebuia să vă fie vestit mai întâi cuvântul lui Dumnezeu. Dar pentru că voi îl respingeți și nu vă judecați vrednici de viața veșnică, iată că ne întoarcem spre păgâni!

47Căci așa ne-a poruncit Domnul:

«Te-am pus ca lumină a neamurilor,

ca să duci mântuirea

până la marginile pământului»”.

48Auzind, păgânii s-au bucurat și au glorificat cuvântul Domnului, iar cei care fuseseră hotărâți pentru viața veșnică au crezut.

49Cuvântul Domnului s-a răspândit prin tot ținutul.

50Însă iudeii au instigat femeile evlavioase de rang înalt, ca și pe mai marii cetății, au stârnit o persecuție împotriva lui Paul și Barnàba și i-au alungat din ținuturile lor.

51Ei, scuturând praful de pe picioare împotriva lor, s-au dus la Icóniu.

52Iar discipolii erau plini de bucurie și de Duhul Sfânt.