1Iacób i-a chemat pe fiii săi și le-a zis: „Adunați-vă ca să vă fac cunoscut ce vi se va întâmpla în zilele de pe urmă!
2Adunați-vă și ascultați, fii ai lui Iacób,
ascultați-l pe Israél, tatăl vostru!
3Rubén, întâiul meu născut,
tu, puterea mea
și începutul vigorii mele,
culme de mândrie
și culme de putere,
4năvalnic ca apele,
tu nu vei mai avea întâietatea!
Căci te-ai suit în patul tatălui tău
și atunci l-ai profanat,
când ai urcat pe el.
5Simeón și Lévi sunt frați,
instrumente ale violenței
sunt armele lor.
6În sfatul lor să nu intre sufletul meu
și cu adunarea lor
să se unească gloria mea!
Căci, în mânia lor, au ucis oameni,
și, în pofta lor, au schilodit tauri.
7Blestemată să fie mânia lor,
căci a fost puternică,
și furia lor, căci a fost apăsătoare!
Îi voi împărți în Iacób
și-i voi risipi în Israél.
8Iúda, pe tine te vor lăuda frații tăi.
Mâna ta va fi
pe grumazul dușmanilor tăi.
Se vor prosterna în fața ta fiii tatălui tău.
9Pui de leu, Iúda!
De la pradă, fiul meu, ai urcat.
S-a lăsat pe labe, s-a întins
ca un leu, ca o leoaică.
Cine-l va face să se ridice?
10Nu se va depărta sceptrul din Iúda,
nici toiagul de la el
până când va veni
cel căruia îi este destinat.
Lui ascultarea popoarelor”.
11El își leagă de viță măgarul
și de coardă de soi, puiul de măgăriță;
își spală haina în vin
și în sânge de struguri, mantaua sa.
12Scânteietori sunt ochii săi de la vin
și dinții săi, mai albi ca laptele.
13Zabulón va locui pe țărmul mărilor,
va fi țărm pentru corăbii
și partea lui va fi până la Sidón.
14Isahár este un măgar puternic
care s-a întins între două țarcuri.
15Vede că locul unde se odihnește este bun
și că ținutul lui este plăcut;
și-a plecat umărul sub povară
și a ajuns o masă de sclavi.
16Dan va judeca pe poporul său
ca unul dintre triburile lui Israél.
17Dan va fi un șarpe pe drum,
o viperă cu corn pe cărare,
mușcând căclâiele calului,
ca să cadă călărețul pe spate.
18Mântuirea ta o aștept, Doamne!
19Gad, o ceată îl va ataca
și îl va ataca din urmă.
20Din Așér vine pâinea grasă;
el va da delicatese regilor.
21Neftáli este o cerboaică slobodă:
el rostește cuvinte frumoase.
22Vlăstar de pom roditor este Iosíf,
vlăstar de pom roditor lângă izvor,
vlăstarii lui ajung deasupra zidului!
23I-au făcut viața amară,
l-au lovitși l-au hăituit arcașii.
24Arcul lui a rămas puternic,
brațele și mâinile lui au fost făcute zvelte
de mâinile Celui Puternic al lui Iacób;
de acolo Păstorul
și Stânca lui Israél.
25Dumnezeul tatălui tău – el să te ajute –
și Dumnezeu cel Atotputernic –
el să te binecuvânteze
cu binecuvântările cerurilor de deasupra,
cu binecuvântările abisului
care zace jos,
cu binecuvântările sânilor
și ale pântecelui!
26Binecuvântările tatălui tău
sunt mai puternice
decât binecuvântările
celor care m-au zămislit
până la marginile dealurilor veșnice:
ele să fie peste capul lui Iosíf
și peste creștetul celui consacrat
dintre frații săi!
27Beniamín este un lup care sfâșie.
Dimineața mănâncă vânatul
și seara împarte prada”.
28Toate acestea sunt cele douăsprezece triburi ale lui Israél.
Ultimele momente și moartea lui IacóbIată ce le-a spus tatăl lor când i-a binecuvântat. I-a binecuvântat pe fiecare cu o binecuvântare aparte.
29El le-a poruncit și le-a zis: „Eu voi fi adăugat la poporul meu. Înmormântați-mă lângă părinții mei, în peștera care este în câmpia lui Efrón, hetéul,
30în peștera din câmpia care este la Macpéla, față în față cu Mamrè, în țara Canaán, pe care Abrahám a dobândit-o împreună cu câmpia de la Efrón, hetéul, ca proprietate de mormânt!
31Acolo i-au îngropat pe Abrahám și pe Sára, soția lui; acolo i-au îngropat pe Isáac și pe Rebéca, soția lui, și acolo am îngropat-o pe Léa.
32Proprietatea și peștera care se găsește în el au fost cumpărate de la fiii lui Het”.
33Când Iacób a terminat de dat porunci fiilor săi, și-a strâns picioarele în pat, și-a dat duhul și a fost adăugat poporului său.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.
