1Oare nu știți, fraților – căci vorbesc unora care cunosc Legea
–, că Legea are putere asupra omului cât timp acesta este în viață?2Astfel, femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cât timp trăiește; dacă îi moare bărbatul, este dezlegată de legea bărbatului.
3Dacă, deci, când îi trăiește soțul, ea va fi a altui bărbat, va fi numită adulteră, dar dacă îi moare soțul, este dezlegată de Lege, așa că nu mai este adulteră luând un alt bărbat.
4La fel și voi, frații mei, ați murit pentru Lege prin trupul lui Cristos ca să fiți ai altuia, adică ai celui înviat din morți, ca să aducem rod lui Dumnezeu.
5Cât timp eram în trup, patimile păcatelor prin Lege lucrau în membrele noastre ca să aducă roade pentru moarte.
6Acum însă am fost eliberați de Lege, fiind morți pentru ceea ce ne ținea în sclavie, așa încât să slujim în duhul cel nou, și nu în litera cea veche.
Rolul Legii7Așadar, ce vom zice? Oare este Legea păcat? Nicidecum! Însă nu am cunoscut păcatul decât prin Lege și n-aș fi cunoscut pofta dacă Legea n-ar fi spus: „Să nu poftești!”.
8Dar păcatul, găsind o ocazie prin Lege, a produs în mine toate poftele, căci, în afara Legii, păcatul este mort.
9Odinioară, fără Lege, eu eram viu. Dar când a venit porunca, trăiască păcatul,
10iar eu am murit. Și porunca, spre viață, mi s-a descoperit că este spre moarte.
11Căci păcatul, găsind o ocazie prin poruncă, ne-a înșelat și, din cauza ei, ne-a ucis.
12Așadar, Legea este sfântă, iar porunca este sfântă și dreaptă și bună.
13Atunci binele mi-a devenit moarte? Nicidecum! Însă păcatul, ca să se arate păcat, mi-a produs și a desăvârșit moartea printr-un lucru bun, pentru ca păcatul prin poruncă să devină peste măsură de păcătos.
Conflictul intern14De fapt, noi știm că Legea este spirituală, însă eu sunt din carne, vândut sclav păcatului.
15Căci știu ce fac: nu săvârșesc ceea ce vreau, ci fac ceea ce urăsc.
16Deci, dacă fac ceea ce nu vreau, recunosc că Legea este bună.
17Acum însă nu eu fac acestea, ci păcatul care locuiește în mine.
18Știu dar că în mine, în trupul meu, nu locuiește nimic bun, pentru că voința este prezentă, dar de a împlini binele, nu.
19Căci nu fac binele pe care îl vreau, ci săvârșesc răul pe care nu-l vreau.
20Așadar, dacă ceea ce nu vreau, aceea fac, nu mai sunt eu cel care fac, ci păcatul care locuiește în mine.
21Prin urmare, găsesc Legea aceasta: când vreau să fac binele, mi se prezintă răul
22pentru că după omul lăuntric îmi găsesc plăcere în Legea lui Dumnezeu;
23dar văd o altă lege în mădularele mele, care luptă împotriva legii minții mele și mă ține sclav prin Legea păcatului care este în mădularele mele.
24Om nefericit ce sunt! Cine mă va elibera de acest trup al morții?
25Dar mulțumiri fie lui Dumnezeu prin Isus Cristos, Domnul nostru! Deci cu mintea slujesc Legea lui Dumnezeu, dar cu trupul, legea păcatului.
Who We AreWhat We EelieveWhat We Do
2025 by iamachristian.org,Inc All rights reserved.